Audit cu obiecţiuni pe piaţa energiei. Curtea de Conturi se întoarce la ANRE, extinde controlul cu un an

Publicat pe Categorii Electrica si termica, Energie, Opinii / Analize, Semnal
Prima Pagina Energie Electrica si termica Audit cu obiecţiuni pe piaţa energiei. Curtea de Conturi se întoarce la ANRE, extinde controlul cu un an
  • Controverse pe tema mandatului de control al Curţii de Conturi: ANRE, supusă exclusiv controlului parlamentar, Instanţele judecătoreşti – singurele în măsură să se pronunţe asupra legalităţii reglementărilor emise de ANRE şi metodologiilor de stabilire a tarifelor de distribuţie şi transport energie electrică

După ce a încins spiritele cu Raportul de audit al performanţei privind piaţa de energie electrică în perioada 2010 – 2014, Curtea de Conturi a decis să extindă controlul la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. Surse autorizate susţin că inspectorii Curţii de Conturi vor mai sta pe capul celor de la ANRE încă un an, iritaţi fiind de obiecţiunile la raportul de audit. Vom asista astfel la o premieră în ce priveşte durata unui control al Curţii de Conturi, de 4 ani consecutiv, la reglementatorul pieţei de energie.

Audit-300x169

Raportul de audit este practic dedicat ANRE, declarată “vinovatul de serviciu” pentru toate neregulile din sectorul energetic în cei 4 ani verificaţi de inspectorii Curţii de Conturi. În raport nu se precizează, în clar, dar sunt atacate indirect şi alte instituţii: Parlamentul, Guvernul, ministerul de resort. Pentru neregulile constatate în ograda operatorilor economici, Curtea de Conturi dă instrucţiuni ANRE şi, totodată, vine cu recomandări, în unele situaţii solicitând intervenţia Consiliului Concurenţei. Deşi multe din constatări vizează legislaţia, inspectorii nu trasează recomandări şi altor instituţii, toate neregulile din sectorul energetic par să se spargă în capul ANRE, fără însă a se face publice şi obiecţiunile formulate de Autoritate împotriva raportului de audit al performanței. Nefiind un act administrativ, raportul conține doar recomandări și nu măsuri concrete, executorii, ANRE nu-l poate contesta în instanţă.

“Curtea de Conturi are competenţă de a efectua audit de performanţă pe gestiunea de către instituţia controlată a bugetului general consolidat şi a fondurilor publice. Nu are manadat legal pentru a audita activitatea de reglementare a ANRE, organ cu independenţă decizională, supus exclusiv controlului parlamentar. În realizarea raportului de audit, trebuia să apeleze la serviciile unui expert în domeniul energiei”, susţin surse parlamentare. Potrivit acestora, instanţele judecătoreşti sunt singurele în măsură să se pronunţe asupra legalităţii reglementărilor emise de ANRE şi metodologiilor de stabilire a tarifelor de distribuţie şi transport energie electrică.

Raportul Curţii de Conturi este intitulat ca fiind audit al performanţei pieţei de energie pe perioada a 4 ani, însă conţinutul acestuia îl prezintă mai mult ca un raport de control. Preşedintele Autorităţii, Niculae Havrileţ a precizat că auditul de performanţă al Curţii de Conturi nu a vizat activitatea ANRE, ci a vizat performanţa pieţei de energie electrică în noile modele de dereglementare şi, de asemenea, şi-a propus să stabilească anumite elemente de analiză a unor ajutoare de stat de genul celor care s-au dat pentru bonus de cogenerare pentru energia termică şi electrică sau pentru energia regenerabilă. Aceste elemente sunt luate în considerare de către ANRE şi le considerăm benefice, a spus Havrileţ.

Dincolo de elementele de analiză, în raport sunt evidenţiate date strict tehnice, oficialii ANRE considerând că instituţia Curţii de Conturi nu a avut competenţe, pentru că atât reglementările interne şi cât şi reglementările internaţionale, europene consacră acest drept de verificare şi reglementare autorităţilor de reglementare în energie. Reproşul ANRE adus auditului este că nu prezintă concluzii actualizate și obiective, având în vedere că aspectele analizate au cuprins, amestecat, date din două perioade de reglementare diferite (a doua şi a treia perioadă).

Un alt aspect, luat în considerare, ar fi că acţiunile de privatizare din sectorul de distribuţie energie electrică nu şi-ar fi atins ţinta, raportul Curţii de Conturi fiind astfel o analiză exhaustivă asupra oportunităţii de privatizare, de concesionare a serviciului public de distribuţie. “Sunt consideraţii mai largi, în sensul mai larg al interesului public general. De aceea, considerăm că se impune o analiză mult mai aprofundată, preluată în strategia energetică în României, la nivelul Ministerului Energiei, care gestionează activitatea în ansamblu”, apreciază preşedintele ANRE.

Curtea de Conturi versus ANRE: acuze, recomandări, un singur vinovat de serviciu pentru neregulile din energie

Raportul Curţii de Conturi, fie el de audit sau control, relevă o serie de nereguli grave în sectorul energetic în perioada 2010 – 2014, care ar trebui să facă obiectul unor analize ale instituţiilor statului, prin prisma aspectelor semnalate şi a recomandărilor Curţii de Conturi. Pierderi de 1,3 miliarde de euro în rețelele de distribuție, provocate în principal de starea tehnică precară a rețelelor, sunt transferate în factura consumatorilor de energie electrică, se precizează în Sinteza Raportului de audit al Curții de Conturi privind performanţa pieţei de energie electrică în perioada 2010 – 2014.

În tarifele de distribuție au fost incluse unele elemente de cost (de exemplu: amortizarea activelor imobilizate și o rată de rentabilitate a activelor cuprinsă între 8,5 % și 10% din valoarea activelor), dar valoarea investiţiilor realizate în reţeaua de distribuţie s-a diminuat accentuat. Așa s-a ajuns ca, în anul 2013, investiţiile realizate de cei 8 operatori principali de distribuţie să scadă cu 43%, comparativ cu 2011. “Consumatorul de energie electrică a suportat prin tariful la energie plătit, atât nivelul pierderilor înregistrate în reţelele de distribuţie, cât şi costul amortizării investiţiilor realizate de operatori, investiţii ce se dovedesc a fi ineficiente din punct de vedere al reducerii acestor pierderi”, susţin autorii raportului.

ANRE: Pierderi evidenţiate în raport sunt pierderi tehnice, asociate activităţii de transport a energiei prin reţele, ce nu pot fi evitate fizic

În replică, oficialii ANRE spun că au limitat recunoaşterea pierderilor la un procent mediu de 12%, care este un procent rezonabil şi în conformitate cu alte state europene. „Practic, noi verificăm ca în factură să nu fie introdusă nicio cheltuială care să nu fie transparentă şi eligibilă şi, de asemenea, trebuie să precizez că în România facturile de energie electrică sunt cele mai mici din Uniunea Europeană. Pierderi evidenţiate în raport sunt pierderi tehnice care sunt asociate activităţii de transport a energiei prin reţele şi ele nu pot fi evitate fizic. Aceste elemente, aşa cum au fost prezentate, induc confuzie în rândul consumatorilor, pentru că se dă impresia că ar putea fi pierderi comerciale care se suportă de către consumator. ANRE urmăreşte limitează pierderile tehnice, astfel încât să ne apropiem de nivelul pierderilor de acelaşi tip din Uniunea Europeană”, a precizat Niculae Havrileţ.

Citiţi şi Curtea de Conturi atacă dur ANRE pentru nereguli şi ilegalităţi în sectorul energetic în perioada 2010 – 2014. ANRE are obiecţii: raportul nu prezintă concluzii actualizate şi obiective

Într-un comunicat, ANRE asusţine că tratează cu seriozitate aspectele prezentate în audit şi are în vedere punerea în practica a acelor recomandări care au mai rămas de implementat în urma analizei perioadei de reglementare anterioare. O parte din recomandările Curţii de Conturi au fost deja puse în practică, de exemplu completarea cadrului de reglementare cu prevederi privind elaborarea și aprobarea programelor de investiții ale operatorilor economici.

ANRE, 50 de procese cu operatorii de distribuţie

“Încă înainte de demararea auditului Curții de Conturi, ANRE a reanalizat costurile din a doua perioadă de reglementare (2008-2012).  Ca urmare, prognozarea celei de a treia perioade de reglementare s-a făcut cu corectarea aspectelor semnalate în a doua perioadă de reglementare, corecțiile aplicându-se pentru fiecare tip de cost reglementat. Acest lucru a redus semnificativ costurile recunoscute, iar efectul acestor reconsiderări a fost reducerea drastică a tarifelor de distribuție în perioada 2015-2016, fapt care a dus la nemulțumirea operatorilor de distribuție, care au acționat ANRE în justiție. Ca urmare, ANRE are, în prezent, 50 de procese cu operatorii de distribuție cu privire la stabilirea tarifelor de distribuție”, se menționează într-un comunicat al ANRE.

Citiţi şi Poziţia ACUE faţă de Raportul Curţii de Conturi

Curtea de Conturi versus ANRE: fiecare instituţie cu teorii şi argumente proprii. Că sunt nereguli pe piaţa de energie, reiese nu doar din  Raportul de audit al Curţii de Conturi, ci şi din verificările periodice ale reglementatorului la operatorii de pe piaţa energiei. Un lucru este cert: ANRE este paznicul pieţei de energie şi trebuie să se asigure de buna funcţionare a acesteia, însă fără efortul comun al Parlamentului, pe linie de legislaţie, a ministerului de resort, dar mai ales al operatorilor care să-şi asume obligaţiile de investiţii (mai ales în reţele), degeaba găseşti doar un vinovat de serviciu!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*