Emil CALOTĂ, Vicepreședinte ANRE: Eficiența energetică înseamnă controlul facturii de energie. ANRE promovează o campanie națională de informare a consumatorilor

Publicat pe Categorii Eficienta energetica, Interviuri InvesTenergy, Semnal
Prima Pagina Actual Semnal Emil CALOTĂ, Vicepreședinte ANRE: Eficiența energetică înseamnă controlul facturii de energie. ANRE promovează o campanie națională de informare a consumatorilor

• La nivelul celor 28 de state membre s-au identificat peste 54 milioane de persoane afectate de creșterile prețurilor energiei, venituri reduse și locuințe cu performanțe energetice reduse, potrivit unui studiu al Comisei Europene. Circa 11 % din populația statelor membre se află în imposibilitatea de a-și încălzi în mod adecvat locuințele la prețuri suportabile ale energiei

În condițiile creșterii prețurilor la energie electrică, energie termică și gaze, eficiența energetica înseamnă controlul facturii de energie, bani mai puțini alocați cheltuielilor cu locuința proprie, posibilitatea de a utiliza neîntrerupt aceste servicii, pe scurt o viață civilizată și decentă, este mesajul transmis românilor de către Emil Calotă, Vicepreședinte Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE. Împreuna cu Academia Română, ANRE a demarat realizarea unui studiu privind sărăcia energetică în România, în contextul agravării stării de sărăcie a populației și respectiv utilizarea eficienței energetice ca și contrapondere la acest proces. Urmare la acest demers, Autoritatea speră să fie realizarea unei campanii naționale de informare a consumatorilor finali, inclusiv a populației asupra beneficiilor aplicării măsurilor de eficiență energetică.
Totodată, pentru a da un exemplu privind rolul pe care instituțiile și organismele publice ar trebui sa îl aibă in promovarea eficienței energetice, am demarat realizarea audit-ului energetic pentru clădirea ANRE din sos. Cotroceni nr.4, ne spune Dl. Emil Calotă,Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE într-un interviu pe teme de eficiență energetică acordat pentru InvesTenergy.

emil-calota-0

Este eficiența energetică provocarea de viitor pentru România?

– Nu știu daca o putem numi provocare, dar în orice caz eficiența energetică trebuie sa fie unul dintre pilonii de bază ai dezvoltării durabile a României și în particular, ai dezvoltării sistemului energetic in viitor.

Eficiența energetică are un rol hotărâtor în tranziția către un sistem energetic mai competitiv, mai sigur și flexibil, interconectat cu piața europeană de energie. Deși energia stă la baza funcționării economiei și societății în ansamblu, creșterea viitoare trebuie să fie obținută cu mai puțină energie și costuri mai mici. Chiar înaintea începutului crizei din 2008, Romania a început să decupleze creșterea economică de consumul de energie prin creșterea eficienței energetice. Decuplarea tot mai mare a creșterii economice de consumul de energie a continuat de atunci, determinată de semnalele de preț și de un set cuprinzător de politici de eficiență energetică care au condus inevitabil si la scăderea intensității energetice in Romania.

La stabilirea unei strategii energetice pentru următorii 10 – 20 ani, România trebuie să fie suficient de ambițioasă pentru a induce schimbări pe termen lung. Pentru a realiza un „viitor durabil cu consum redus de energie”, mai degrabă decât un „viitor cu emisii reduse de carbon”, nu ne putem permite blocarea noastră în actualele modele centralizate, cu infrastructuri rigide și ineficiente de asigurare cu energie.

Întrucât 80% din cetățenii europeni locuiesc în orașe, orașele se află în centrul acestor întrebări. Pentru a defini drumul către anul 2030 și dincolo de această dată, trebuie să luăm în considerare necesitatea și oportunitatea de a dezvolta o viziune integrată a soluțiilor mixte pentru energie electrică, confortul pentru încălzire și răcire, reciclarea deșeurilor, activități industriale nepoluante, locuințe și transport eficiente energetic.

Orice scenariu energetic trebuie să includă aspecte precum independența de importuri, coeziunea teritorială, integrarea cu planificarea urbană, crearea de locuri de muncă, suportabilitatea pe termen lung, bunăstarea locală și crearea de oportunități de export pentru tehnologii și produse inovatoare. Acest scenariu trebuie să reconcilieze politicile privind sursele regenerabile și eficiența energetică, cu sursele convenționale, precum și modelul cererii și ofertei de energie, care să conțină “prosumerii”.

– Ce acțiuni au fost întreprinse pana în prezent, în baza Planului de acțiune la Legea privind eficienta energetica?

– Planul Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE) a fost elaborat pe baza anexei 11, partea a 2-a din Legea 121/2014 privind eficiența energetică. De asemenea, la baza acestuia au stat recomandările din Studiul realizat de ANRE privind „Planurile naționale de acțiune in domeniul eficientei energetice – analiza SWOT a rezultatelor”, precum și obligațiile ce revin României din implementarea Legii121/2014 privind eficiența energetică. Au fost luate în considerare acțiunile de creștere a eficientei energetice aflate în derulare și au fost incluse noi acțiuni pentru atingerea țintei de eficiență energetică revizuite pentru anul 2020.

ANRE propune, în baza prevederilor Legii 121/2014 privind eficiența energetică, conf. art.3 lit. 2b, ca PNAEE să se implementeze prin 12 Programe naționale de eficiență energetică astfel:
P0 Dezvoltarea serviciilor energetice
P1 Planul național de Investiții
P2 Creșterea eficientei energetice in rețele
P3 Promovarea cogenerării de înalta eficienta
P4 Programul Termoficare 2006-2015
P5 Eficienta energetică in industria din sector ETS
P6 Audit energetic si management energetic
P7 Eficienta energetică in sectorul rezidențial
P8 Eficienta energetică in clădiri guvernamentale si servicii publice
P9 Eficienta energetică in sectorul servicii
P10 Reînnoirea parcului de autovehicule
P11 Eficienta energetică in sectorul transporturi
cerc
Această structură a fost comunicată instituțiilor implicate, în cadrul ședinței grupului de lucru care a avut loc în data de 29.01.2015 și a fost dezbătută public cu ocazia unor seminarii și conferințe.

– Departamentul pentru Eficiență energetică, înființat in cadrul ANRE, este funcțional de la finele anului trecut? Care sunt atribuțiile acestui Departament pe care îl conduceți?`

– În conformitate cu prevederile art.3 al Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică, în cadrul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, a fost înființat Departamentul pentru eficiență energetică, prin Ordinul Președintelui ANRE nr. 95/2014, publicat în MO nr. 737/2014.

Atribuțiile și responsabilitățile principale ale Departamentului pentru eficiență energetică sunt următoarele, și anume :
• elaborarea propunerilor de politici și legislație secundară în domeniul eficienței energetice;
• monitorizarea stadiului implementării Planului național de acțiune în domeniul eficienței energetice și a programelor aferente de îmbunătățire a eficienței energetice la nivel național, precum și a economiilor de energie rezultate în urma prestării de servicii energetice și a altor măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice;
• asigurarea supravegherii pieței de echipamente și aparate pentru care există reglementări specifice privind eficiența energetică și proiectarea ecologică;
• cooperarea cu instituțiile și organismele interne și internaționale în vederea promovării utilizării eficiente a energiei și reducerii impactului negativ asupra mediului;
• transmiterea către Guvern, în vederea informării Comisiei Europene, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, începând cu anul 2015, a unui raport privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naționale de eficiență energetică, întocmit în conformitate cu anexa nr. 11, partea 1;
• elaborarea de norme și reglementări tehnice în scopul creșterii eficienței energetice în toate domeniile de activitate;
• autorizarea auditorilor energetici din industrie și atestarea managerilor energetici;
• punerea la dispoziția publicului și actualizarea periodică a listei cu furnizorii disponibili de servicii energetice care sunt calificați și/sau certificați și a calificărilor și/sau a certificărilor acestora;
• monitorizarea acordurilor voluntare inițiate de autoritățile competente;
• promovarea utilizării surselor regenerabile de energie la consumatori, prin acțiuni complementare activității de reglementare.

– Ce măsuri ați luat până acum pe linie de eficiență energetică?

– Succint, enumerăm câteva din măsurile luate:
• elaborarea Raportului privind evoluția țintelor asumate de Romania pentru anul 2020, raport care a fost înaintat Guvernului si mai departe notificat Comisiei Europene. Raportul se găsește pe site-ul ANRE;
• monitorizarea marilor consumatori din industrie, cu peste 1000 tep consum anual, concretizata printr-un raport aflat de asemenea pe site-ul ANRE
– participăm activ la finalizarea discuțiilor cu BERD si MDRAP privind implementarea Contractului de Performanta Energetica;
– este în curs de elaborare un raport privind modul de implementare a măsurilor din PNAEE pentru anul 2014;
– am demarat, împreuna cu Academia Romana, realizarea unui studiu privind sărăcia energetica in Romania, în contextul agravării stării de sărăcie a populației și respectiv utilizarea eficienței energetice ca și contrapondere la acest proces. Urmare la acest demers sperăm să fie realizarea unei campanii naționale de informare a consumatorilor finali, inclusiv a populației asupra beneficiilor aplicării masurilor de eficienta energetica;
– pentru a da un exemplu privind rolul pe care instituțiile si organismele publice ar trebui sa îl aibă in promovarea eficientei energetice, am demarat realizarea audit-ului energetic pentru clădirea ANRE din sos. Cotroceni nr. 4, in conformitate cu prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficienta energetica.

– Potrivit noii legi, până în 2020, se impune o mobilizare națională pentru îndeplinirea țintei de reducere a consumului de energie cu 20%. Considerați că România poate atinge această țintă în următorii 6 ani?

– Obiectivul național indicativ în materie de eficiență energetică este bazat pe consumul de energie primară. România și-a stabilit ca obiectiv național indicativ în materie de eficiență energetică realizarea unei economii de energie primară de 10 mil. tep la nivelul anului 2020, ceea ce reprezintă o reducere de 19% a consumului de energie primară prognozat (52,99 milioane tep) prin modelul PRIMES 2007 pentru scenariul realist.

Realizarea acestei ținte face ca în anul 2020 consumul de energie primară să fie de 42,99 mil. tep, iar consumul final de energie să fie de 30,32 milioane tep.

Consumul de energie primară de 30,889 milioane tep realizat în anul 2013, este semnificativ mai mic decât cel realizat în anul 2012 de 33,664 milioane tep, trendul de scădere menținând-se față de 2010, iar creșterea economica a României, dar și a celorlalte țări din Uniunea Europeana, este una destul de modestă, iar perspectiva din acest punct de vedere nu este deloc încurajatoare la nivel UE și chiar mondial, nu se pune problema atingerii țintei propuse de 10 milioane tep pentru anul 2020, ci exista posibilitatea extrem de reală, ca Romania să depășească aceasta cifră și să facă o economie de 12 – 15 milioane tep până în anul 2020, cu consecințele de rigoare.

– Cum stăm cu eficiența energetică în anul 2015?

– În prezent, România a realizat 68 -70%, 7 milioane tep din cele 10 milioane tep, din obiectivul propus pentru 2020. Acest lucru s-a petrecut atât pe fondul reducerii substanțiale a consumurilor, dar și datorită efectelor măsurilor de eficiență energetică aplicate în ultimii ani.

– Care sunt cele mai mari probleme pe linie de eficiență energetică? Cum se pot rezolva?

– Sunt destul de multe probleme în domeniu… Dacă ar fi sa aleg două dintre ele, m-aș referi mai întâi la poziția periferică a eficienței energetice pe lista de priorități a autorităților centrale și locale. Politici și programe susținute inclusiv cu măsuri de stimulare fiscală și financiară ar putea contura un motor de dezvoltare economică și socială a României pentru următorii 15-20 de ani.

O a doua problemă o constituie gradul scăzut de conștientizare și lipsa de informare a consumatorilor de energie, atât la nivelul populației, cat si pentru cei din industrie sau autorități locale. Departamentul pentru eficiență energetică al ANRE, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a demarat deja activitățile de informare transparentă cu privire la avantajele și la aspectele practice ale adoptării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice, prin înființarea Punctului de Informare privind eficiența energetică, începând cu data de 23.03.2015 și prin dinamizarea site-ului ANRE aflat permanent la dispoziția publicului.

– România se află încă la coada clasamentului european privind eficiența energetică. Dumneavoastră ați declarat, in mai multe rânduri, că ”Resursa cea mai profitabilă pentru următorii 10-20 de ani pentru România este eficiența energetică. Din nefericire, deși suntem a treia țară ca independență energetică din Europa, la capitolul eficiență energetică suntem printre codașe”. Care sunt primii pași care trebuie făcuți pentru a schimba această imagine?

– Intensitatea energiei primare cunoaște o scădere continuă și puternică, proces care durează de mai mulți ani. Valoarea acestui indicator depinde mult, în cazul României, de modul de exprimare al PIB-ului. Acest lucru afectează comparațiile care se fac cu situația existentă pe plan internațional. Astfel:
– daca se calculează intensitatea energiei primare in tep/mii Euro 2005, valoarea acestui indicator in anul 2013 pentru Romania (0,335 tep/1000 Euro 2005) este de 2,36 ori mai mare decât media UE 28 (0,142 tep/1000 Euro 2005).
– daca calculul PIB se face in preturi curente, intensitatea energiei primare a României pentru anul 2013 (0,227 tel/mii Euro) este de 1,78 ori mai mare decât media UE 28 (0,127 tep/mii Euro).
– daca calculul PIB se face in tep/mii Euro PPC, atunci intensitatea energiei primare a României (0,112 tep/1000 Euro PPC) este mai mica decât intensitatea medie UE 28 (0,123 tep/1000 Euro PPC).

Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2007 – 2012 cu circa 42%, atât datorită măsurilor adoptate pentru creșterea eficienței energetice, cât și a restructurării ce a avut loc în perioada de criză.
grafic 1
Din analiza graficului rezultă că intensitatea energiei primare, corectată cu coeficientul de corecție privind structura economica, arată foarte clar că, începând cu anul 2008, România are aproape aceeași valoare cu media Uniunii Europene.
Pași referitori la scăderea intensității energetice s-au făcut demult, dar din păcate, deși eficienta energetica a fost si este un slogan extrem de atractiv si întotdeauna de mare actualitate, finanțarea unor programe de eficienta energetica la nivel național a fost deficitara și inconstantă.
grafic
– Clădirile publice au mare nevoie de reabilitare. Există soluții și banii necesari?

– Prin Programul național de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe, finanțat potrivit OUG nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 158/2011, cu modificările și completările ulterioare, până la 31.12.2014 au fost executate lucrări de eficiență energetică la 1518 blocuri de locuințe, din diverse zone climatice, reprezentând 58.255 apartamente. Potrivit actului normativ, la blocurile de locuințe incluse în program au fost realizate lucrări de intervenție, în principal, la anvelopa acestora, astfel încât consumul anual specific de energie pentru încălzire să scadă sub 100 kWh/mp.

Eficiența energetică în clădirile administrației publice centrale

Pentru creșterea eficienței energetice a acestei categorii de clădiri, inventariate potrivit Ordinului MDRAP nr. 3466/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.778/2013, și în aplicarea prevederilor art. 5 (1) din Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică pentru anul 2014, au fost transmise următoarele informații de către deținătorii/ administratorii acestora, în ceea ce privește acțiunile efectuate în anul 2014:
 a fost pus la dispoziția publicului inventarul clădirilor cu suprafețe de peste 500 mp, prin afișarea pe pagina de internet a fiecărui deținător/administrator, care cuprinde şi datele energetice relevante aferente acestora;
 au fost inițiate/realizate, după caz:
• procedurile de expertizare tehnică a structurii de rezistență a clădirilor;
• auditul energetic, inclusiv elaborarea și afișarea certificatului de performanță energetică a clădirilor inventariate;
• planuri de eficiență energetică, cu obiective și acțiuni specifice privind renovarea majoră/reabilitarea termică a clădirilor inventariate și economia de energie estimată prin calcul;
 au fost executate următoarele lucrări de creștere a performanței energetice a clădirilor:
• lucrări de izolare termică a anvelopei clădirilor;
• înlocuirea corpurilor de iluminat incandescent/fluorescent, cu corpuri de iluminat economic și eficiență energetică ridicată;
• revizia/repararea instalațiilor interioare de încălzire, inclusiv înlocuirea centralei termice, cu randament ridicat, acolo unde a fost posibil.

Prin Programul Operațional Regional 2014-2020, prin Axa Prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, Prioritatea de Investiții 3.1. – eficiență energetică în clădiri publice, clădiri rezidențiale și iluminat public, vor putea fi finanțate investiții în creșterea eficienței energetice a clădirilor deținute sau ocupate de autoritățile administrației publice centrale. Sumele alocate pentru aceste activități sunt mari, intre 1,2 – 1,5 mld. Euro.

Pentru implementarea acestor măsuri la clădirile deținute / aflate în administrarea autorităților administrației publice, se are în vedere utilizarea unui mecanism de elaborare și cofinanțare a proiectelor de eficiență energetică prin implicarea Companiilor de Servicii Energetice – ESCO. Apreciem că aceste companii pot oferi soluții integrate pentru implementarea și monitorizarea măsurilor de eficiență energetică, inclusiv de utilizare eficientă a fondurilor utilizate.

Va exista un salt în zona companiilor ESCO? Cum va susține Departamentul pe care îl coordonați piața de servicii energetice?

– Pentru promovarea contractului de performanță energetică la nivelul municipalităților, ANRE a organizat reuniuni de lucru cu echipa de consultanță BERD, precum și cu reprezentanții European PPP Expertise Centre. A fost realizat, de asemenea, un seminar online (webinar) despre contractele bazate pe performanțele energetice.
Documentele standard necesare CPE au fost realizate in cadrul proiectului „European Energy Service Initiative”, cofinanțat prin programul Comisiei Europene Intelligent Energy Europe si publicate pe site-ul proiectului.Au fost lansate licitații pentru doua proiecte pilot pe SEAP: nr. 157321/21.02.2015, respectiv nr. 159726/ 23.05.2015, Craiova si Galați.

Cine va realiza monitorizarea măsurilor de eficiență energetică?

-Monitorizarea măsurilor de eficiență energetică implementate prin PNAEE 2014 – 2020 va fi făcută de către ANRE prin Departamentul pentru Eficiență Energetică. În urma acestei monitorizări, anual vor fi elaborate rapoarte privind evoluția economiilor de energie rezultate din implementarea acestor masuri de către autoritățile competente.

Va fi eficiență energetică o obligație pentru operatorii din piață?

– Dacă vă referiți la operatorii economici, există deja obligații exprese în cadrul prevederilor art. 9 al Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică. În cazul operatorilor de transport și de sistem și operatorii de distribuție de energie electrică și gaze naturale, în conformitate cu prevederile Legii nr.121/2014 privind eficiența energetică, există obligația transmiterii la ANRE:
a) a unui raport de evaluare a potențialului de creștere a eficienței energetice a rețelelor de energie electrică și gaze naturale, în ceea ce privește transportul, distribuția, gestiunea sarcinii și interoperabilitatea, precum și racordarea capacităților de producere, inclusiv a microgeneratoarelor;
b) a unui program de măsuri pentru îmbunătățirea eficienței energetice a rețelelor, pe o perioadă de cel puțin 5 ani, corelat cu programele de investiții anuale, care să fie eficiente din punctul de vedere al costurilor, precum și calendarul de implementare a acestora.

După părerea dvs. ce înseamnă – în momentul de față – eficiență energetică pentru populație și ce înseamnă pentru autorități, companii.

– Amândouă au un numitor comun: factura energetică și respectiv costul acesteia.
Pentru populație, eficienta energetică înseamnă reducerea cantitativă a facturii, deci reducerea cheltuielilor din bugetul familiei alocate pentru energie, în condițiile în care în România aceste cheltuieli depășesc 30%, în medie și 50-60% în sezonul de iarnă. Și să nu uităm că în prezent 42% din populația țării este la limita sărăciei…
În ceea ce privește autoritățile si respectiv companiile, raționamentul este similar. În plus la sectorul privat acest lucru este si mai important având in vedere ca costurile mai mici permit o creștere a competitivității si respectiv rămânerea in piață.

Dacă îmi permiteți, vă rog să explicați, la modul simplist, ce înseamnă eficiența energetică și care este responsabilitatea noastră, a tuturor.

-În cadrul țintelor naționale Europa 2020 asumate de România privind Energia și schimbările climatice în cadrul Programului Național de Reformă (PNR) 2015, creșterea eficienței energetice (exprimată ca reducere a consumului de energie primară) este una din cele trei priorități naționale, alături de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea ponderii energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie.

În condițiile creșterii prețurilor la energie electrica, energie termică si gaze, eficiența energetica înseamnă controlul facturii de energie, bani mai putini alocați cheltuielilor cu locuința proprie, posibilitatea de a utiliza neîntrerupt aceste servicii, pe scurt o viață civilizată și decentă.

În final, vă fac la rândul meu o invitație: să consultați studiul publicat de Comisia Europeană în data de 25 iunie 2015 privind sărăcia energetică la nivel european. La nivelul celor 28 de state membre s-au identificat peste 54 milioane de persoane afectate de creșterile prețurilor energiei, venituri reduse și locuințe cu performanțe energetice reduse (pe baza datelor din anul 2012). Studiul european relevă faptul că, deși statele membre au implementat facilități pentru clienții vulnerabili de energie, aproape 11 % din populația statelor membre se află în imposibilitatea de a-și încălzi în mod adecvat locuințele la prețuri suportabile ale energiei.

Ca urmare, toate Statele Membre au implementat o serie de măsuri de eficiență energetica, iar pe baza acestui studiu, 30% din abordarea statelor membre, referitor la consumatorii vulnerabili și/sau sărăcia energetică, se concentrează asupra utilizării programelor pentru eficiența energetică.

Dle Calotă, vă mulțumesc pentru interviul acordat.


Publicat de

Cristina Trefaș

Director Editorial

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*