INTERVIU Ministrul Andrei GEREA, la final de mandat: “Nu pot accepta ca profitul Electrica să fie redistribuit către acționari, fără să existe investiții”

Publicat pe Categorii Interviuri InvesTenergy
Prima Pagina Interviuri InvesTenergy INTERVIU Ministrul Andrei GEREA, la final de mandat: “Nu pot accepta ca profitul Electrica să fie redistribuit către acționari, fără să existe investiții”

• Listarea Hidroelectrica și Complexului Energetic Oltenia, posibil de realizat în 2016

Asigurarea unui mix energetic care să garanteze eficiența și securitatea energetică națională, reducerea corupției în companiile statului, stabilizarea sectorului de minerit, asigurarea securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale, precum și asigurarea unei relații de parteneriat între mediul de afaceri și clasa politică și guvernanți sunt câteva din prioritățile Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, susține ministrul Andrei Gerea. “În oamenii de afaceri am cea mai mare încredere și îi voi susține permanent, pentru că reprezintă inițiativa privată, individuală, sănătoasă”, este mesajul domniei sale.
Potrivit ministrului Gerea, putem asista în 2016 atât la listarea Hidroelectrica, cât și a Complexului Energetic Oltenia. “La Hidroelectrica și Romgaz au fost demarate proiecte de investiții importante, mi-aș fi dorit să avem asemenea proiecte de mentenanță și de dezoltare și la Electrica. Chiar dacă observ că sunt atacat pe acest final de mandat pe tema Electrica, eu nu pot accepta ca profitul să fie redistribuit către acționari, fără să existe investiții în mentenanță și dezvoltarea infrastructurii”, afirmă Gerea.

gerea

La solicitarea InvesTenergy, Ministrul Energiei, IMM și Mediului de Afaceri, Dl Andrei GEREA a acordat un interviu la final de mandat.

Domnule ministru, ați condus practic 3 ministere comasate într-unul singur: Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri. Cum ați procedat, unde sunt cele mai multe probleme de gestionat? Considerați eficientă o astfel de formulă: 3 în unul?

– Ministerul este rezultatul unei negocieri politice. Dacă este să discutăm din perspectiva politică, atunci putem să admitem că, fiind propus de ALDE, și avându-se în vedere structura liberală, zona IMM-urilor și a Mediului de Afaceri este un punct central al interesului nostru. Sunt probleme și pe zona de energie și pe cea a mediului de afaceri, dar am structurat o echipă cu experiență și profesionistă care m-a ajutat în gestionarea situațiilor. Predictibilitatea legislației, programe guvernamentale de sprijin pentru antreprenori, măsurile de relaxare fiscală au fost prioritățile noastre pentru zona de IMM-uri și Mediu de Afaceri. Reducerea de TVA, reducerea impozitului pentru dividende, impozitarea microîntreprinderilor sunt cele mai importante măsuri luate de la guvernul Tăriceanu încoace, măsuri pe care le-am susținut din poziția ministerială, pentru că au fost propuneri pe care le-am primit direct de la mediul de afaceri. Pe zona de energie, probleme au fost mult mai complexe, cu atât mai mult cu cât este vorba de un sector care ține de securitatea națională. Sunt mulțumit de faptul că s-a lucrat temeinic la strategia energetică națională care este pe finalul elaborării.

Dacă îmi permiteți, o scurtă trecere în revistă: “Mediul de Afaceri” – Cum caracterizați mediul de afaceri românesc, care sunt nemulțumirile investitorilor percepute de dvs? Va rog sa le transmiteți un mesaj… Opinia dvs despre legislație, sistemul de taxe și impozite…

– Mediul de afaceri românesc este extrem de dinamic și cred că în ultima perioadă a dobândit mai multă forță prin faptul că a fost consultat. Propunerile venite dinspre mediul de afaceri, adoptate de Guvern, și-au dovedit eficiența economică. Cred că cel mai important este ca între mediul de afaceri și clasa politică și guvernanți să existe o relație de parteneriat. Oamenii de afaceri vor predictibilitate, vor mai puțină birocrație, vor facilități fiscale. În parte, am reușit să onorăm aceste solicitări. Ca liberal, vă pot spune că am un mesaj clar pentru oamenii de afaceri: sunt oamenii în care am cea mai mare încredere și îi voi susține permanent, pentru că reprezintă inițiativa privată, individuală, sănătoasă. Mi-aș dori ca viitorul guvern să continue promovarea acestor măsuri adoptate până acum și chiar să le îmbunătățească.

“IMM-uri” – Are România o clasă de mijloc sănătoasă, cu șanse de dezvoltare?

– România are o clasă de mijloc economică, dar care are nevoie de sprijin să se consolideze. Alături de ponderea unor mari companii, zona de IMM-uri are cea mai importantă contribuție la bugetul de stat. Zona de IT este una dintre cele mai active, inovative și puternice din Europa, de exemplu. În zona de IMM-uri regăsim cea mai mare pondere a investițiilor autohtone, a capitalului românesc. Cred că prin măsurile de relaxare fiscală adoptate, IMM-urilor au o șansă reală de această dată pentru a se dezvolta. Să nu uităm că multe dintre ele s-au zbătut să supraviețuiască în perioada guvernării Boc, când măsurile aplicate au avut rolul de a sufoca micile firme, care și așa se luptau cu acea criză financiară.

„ Energie” – Dați-mi voie să dezvoltăm acest domeniu și să va întreb, în primul rând, care au fost/sunt prioritățile Ministerului Energiei?

– Prioritatea principală este să asigurăm un mix energetic care să garanteze eficiența și securitatea energetică națională, pentru a putea juca, ulterior, și un rol important în plan regional. Un alt obiectiv a fost să reducem corupția în companiile unde statul mai are un procent semnificativ de acțiuni și să introducem principiul transparenței, care să co-intereseze toți acționarii, dar și consumatorii finali. Am depus eforturi, și cred că am reușit, deși uneori am deranjat, ca statul să nu mai fie pasibil și să își apere interesele în societățile unde este acționar. O altă prioritate a fost stabilizarea sectorului de minerit, care asigură 30% din consumul de energie. La Complexul Energetic Oltenia mă bucură să văd o anumită stabilitate în 2015. Cred că există șanse, după reorganizare, să își dovedească viabilitatea și profitabilitatea. Mai ales după aprobarea Societății de Proiect pentru construcția noului grup de 500 megawați de la Rovinari. La Complexul Energetic Hunedoara situația este mult mai delicată și mai complexă, dar încercăm și acolo să stabilizăm situația. Planul de restructurare a CEH, întocmit de consultantul selectat, este în analiza Comisiei Europene – DG Competition, împreună cu notificarea unui ajutor pentru restructurare care să susțină măsurile prevăzute în plan.

Când apreciați că va avea România o Strategie Energetică pe termen mediu și lung?

– Strategia energetică este principala prioritate a ministerului. Având în vedere schimbările profunde care se petrec la nivel mondial şi european, devine esenţială elaborarea unei noi strategii, care să exprime în mod clar atât principalele obiective, cât şi definirea priorităţilor de acţiune. Inițial, această Strategie trebuia finalizată până în luna octombrie. Am preferat însă ca partea finală, care este și cea mai importantă, să fie pregătită temeinic. Știți cum este, consultantul îți oferă răspunsuri la ceea ce îi ceri. Ca atare, am preferat să mai întârziem câteva luni finalizarea ei, mai ales că nu există încă nicio presiune, dar să fie cât mai acoperitoare, pentru că luăm în calcul mai multe scenarii la care vrem răspunsuri. Nu este important să mai avem încă un document, important este să avem o strategie adevărată, profesionistă. Au fost deja prezentate public două capitole introductive, respectiv analiza stadiului actual al sectorului energetic şi angajamentele naţionale şi internationale. Mai este însă de lucru până la finalizarea componentei de substanţă a strategiei. Toţi factorii implicaţi îşi doresc o strategie cât mai realistă, care să analizeze în profunzime sistemul energetic şi care trebuie să conţină, obligatoriu, o analiză a cadrului legislativ.

Ministerul Energiei intenţionează să achiziţioneze servicii de consultanţă în vederea elaborării strategiei și se preconizează lansarea licitaţiei până la finele anului 2015. Noua strategie va urmări îndeplinirea obiectivelor de politică energetică şi de mediu ale Uniunii Europene, obiective asumate şi de România, cu luarea în considerare a următoarelor deziderate naţionale: securitatea aprovizionării cu energie coroborată cu asigurarea dezvoltării economico – sociale; protecţia mediului prin promovarea investiţiilor ce răspund conceptului de integrare în mediu, în condiţiile limitării efectelor schimbărilor climatice; asigurarea competitivităţii economice, având la bază inclusiv criteriile eficienţei energetice.

Alte priorităţi în activitatea ministerului sunt asigurarea securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale, modificarea şi adaptarea cadrului legislativ conform cerinţelor pieţei interne a Uniunii Europene în contextul principiilor Uniunii Energetice. Obiectivul pachetului privind uniunea energetică este de a asigura o energie la preţuri accesibile, sigură şi durabilă atât pentru Europa, cât şi pentru cetăţenii săi.

Sărăcie energetică în România: se dublează prețul energiei până în 2018!, avertizează un studiu realizat ANRE și Academia Română. Autoritățile să regândească sistemul de impozite şi taxe conţinute în preţurile energiei, este una dintre recomandări. Care este opinia dvs pe această temă?

– Calendarul de liberalizare a preţului de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinate consumului populaţiei a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 488/2015 privind stabilirea preţului de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinate consumului populaţiei în perioada 1 iulie 2015-30 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial nr. nr. 481 din 1 iulie 2015. Prima etapă a fost pusă în aplicare începând cu data de 1 iulie 2015 – astfel, tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de distribuţie şi preţurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale, în vigoare începând cu data de 1 iulie 2015, au fost aprobate prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 105/01.01.2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 482/01.07.2015.

După cum știți, am avut și un moment de cumpănă cu FMI din cauza acestui calendar, pentru că formula asumată de guvernul PDL, ar fi presupus o creștere care nu ar fi putut fi suportată de cetățeni. În cele din urmă, am reușit să ne impunem punctul de vedere, cu o creștere de 6 lei pe MWh în fiecare an, până în 2021. Propunerile inițiale au fost mult mai mari și ar fi fost mult mai greu de suportat. Am reușit să convingem partenerii noștri că prețurile din piața liberă vor ajunge să fie net inferioare graficului propus inițial. Mai avem în lucru și o variantă care să protejeze consumatorul vulnerabil, făcând referire la familiile pentru care creșterea tarifului la gaze va fi dificil de suportat.

Combaterea sărăciei energetice reprezintă o nouă prioritate socială care trebuie abordată la toate nivelurile. Este important ca Uniunea Europeană să definească orientări comune pentru ca toate statele membre să avanseze în aceeaşi direcţie pentru a eradica sărăcia energetică. Conceptul de sărăcie energetică poate fi abordat la nivel atât macro, cât şi microeconomic. Accesul la energie electrică, termică şi gaze naturale pentru toţi consumatorii (atât casnici, cât şi non-casnici) este esenţial pentru prosperitatea şi competitivitatea unei ţări. Creşterea eficienţei energetice reprezintă o modalitate importantă prin care facturile de energie, în special ale consumatorilor casnici, pot fi reduse, iar o mai bună informare a populaţiei cu privire la piaţa energiei şi creşterea puterii de negociere a consumatorilor casnici în raport cu furnizorii de energie poate contribui în mod substanţial la limitarea sărăciei energetice.

Cei mai nemulțumiți investitori par a fi, în acest moment, cei din sectorul regenerabilelor. Aveți vești bune pentru aceștia?

– A existat o perioadă în care, grație politicii guvernamentale, am asistat la un adevărat boom al investițiilor în sectorul regenerabilelor. Această dezvoltare a fost încetinită în ultima perioadă din simplul motiv că am încercat să sprijinim și alte sectoare energetice, iar anul 2015, în care nu au fost nici ploi, nu am prea avut nici vânt, ne-a confirmat că a fost o decizie corectă, în sensul că este nevoie să avem un mix energetic echilibrat pentru a nu pune în pericol sistemul național energetic. Sunt însă și unele zone legislative care au creat unele dificultăți pentru sectorul regenerabilelor, sunt de accord. Tocmai din acest motiv, reprezentanții ministerului au avut întâlniri cu reprezentanți ai Asociației Române pentru Energie Eoliană, PATRES, RPIA și ARmHE în urma cărora s-a ajuns la un numitor comun cu privire la anumite modificări care ar trebui aduse schemei de suport în vederea asigurării unui echilibru rezonabil între producătorii de energie electrică din surse regenerabile și consumatorii finali. Am manifestat permanent toată deschiderea către toate zonele de producere de energie, tocmai de aceea, acolo unde putem corecta anumite greșeli, ne-am implicat.

În ce privește legislația în domeniul energetic, mă refer în mod expres la legislația primară, la nivelul Ministerului Energiei s-a constituit un Grup Interministerial pentru modificarea unor Legi importante: 123, 220. Vă rog să precizați care sunt principalele aspecte de ordin legislativ care trebuie reglate/modificate/îmbunătățite? Când v-ați propus să mergeți cu aceste modificări de legi în Parlament?

– În conformitate cu prevederile legale în vigoare, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri (MEIMMMA) îndeplineşte atribuţiile de Autoritate Competentă (AC) în înţelesul Regulamentului (UE) NR. 994/2010 privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale şi de abrogare a Directivei 2004/67/CE a Consiliului (Regulament). Autoritatea Competentă analizează necesitatea promovării unor modificări a prevederilor legale în vederea constituirii premiselor necesare adoptării unor măsuri care nu au la bază mecanismele pieţei pentru nivelul de urgenţă, în scopul de a garanta aprovizionarea cu gaze naturale a consumatorilor protejaţi, în special în cazul unei cereri excepţional de mari sau al unei întreruperi semnificative a furnizării sau al unei afectări semnificative a situaţiei livrărilor şi în cazul în care toate măsurile bazate pe mecanismele pieţei au fost implementate, dar oferta de gaze este insuficientă pentru a satisface cererea rămasă neacoperită, respectiv:
a) consumatorii care nu intră în categoria celor protejaţi vor avea obligaţia de a nu consuma gaze naturale, cu excepţia cantităţilor de gaze naturale necesare asigurării integrităţii fizice a instalaţiilor exploatate sau securităţii mediului;
b) oligaţia suspendării executării contractelor de furnizare, transport, distribuţie şi înmagazinare pentru consumatorii care nu intră în categoria celor protejaţi, cu excepţia cantităţilor de gaze naturale necesare asigurării integrităţii fizice a instalaţiilor exploatate sau a securităţii mediului.

În plus, Autoritatea Competentă analizează necesitatea promovării unor modificări a prevederilor legale în vederea instituirii unei ordini de priorităţi a garantării aprovizionării cu gaze naturale şi în interiorul şi cadrul consumatorilor protejaţi, pentru situaţia în care cantităţile de gaze naturale disponibile pe piaţă nu ar asigura necesarul de consum al acestei categorii de consumatori.

Am înțeles că la minister se lucrează la o analiză diagnostic a sectorului energetic. Acest document va sta la baza strategiei energetice, respectiv modificărilor legislative?

– Analiza diagnostic va fi o componentă importantă a strategiei energetice a României. Nu se poate face o strategie fără o evaluare extrem de serioasă a situaţiei actuale.

Anul 2015 – fără listări la bursă a companiilor din subordine. La Hidroelectrica se fac deja pregătiri pentru listare, va avea loc aceasta în 2016? Listarea Complexului Energetic Oltenia, anul viitor sau în 2017?

– Probabil că în 2016 vom asista la listarea pe bursă a unui pachet de acţiuni la Hidroelectrica. Totul depinde de cât de repede va apărea decizia instanţei prin care compania va ieşi din procedura de insolvenţă. Sunt convins că listarea Hidroelectrica va fi un succes.

În privința CE Oltenia, sub rezerva rezolvării problemelor care afectează executarea cu succes a IPO, se estimează că oferta publică primară pentru vânzarea unui pachet de 15% acţiuni prin majorare de capital social să se deruleze în prima parte a anului 2016, dacă şi Sindicatului de Intermediere recomandă această soluție. În prezent, Complexul Energetic Oltenia derulează un program de restructurare şi eficientizare a activităţii în vederea creşterii atractivităţii societăţii pentru investitori.

Având în vedere poziția Complexului Energetic Hundeoara în Sistemul Energetic Național, M.E.I.M.M.M.A. și Ministerul Finanțelor Publice au acordat tot sprijinul pentru restructurarea CEH, având drept scop eficientizarea activității și creșterea gradului de solvabilitate pentru evitarea insolvenței. Planul de restructurare a CEH, întocmit de consultantul selectat, este în analiza Comisiei Europene – DG Competition, împreună cu notificarea unui ajutor pentru restructurare care să susțină măsurile prevăzute în plan. Ulterior implementării acestui program se vor desfăşura activităţile necesare pentru derularea ofertei publice. Vrem că o eventuală vânzare de acţiuni să fie una care să aducă beneficii, ca atare este nevoie mai întâi să consolidăm această companie.

Hidroelectrica: în acest moment, nu poate statul să preia administrarea companiei?

– Hidroelectrica nu a ieșit din procedura de insolvență, deci preluarea administrării de către stat a companiei nu este posibilă.

Sunteți mulțumit de mersul restructurării CE Oltenia?

– Anul acesta, la CE Oltenia am avut rezultate excepţionale, compania – care în 2014 era printre marii datornici la stat – este acum pe profit. Mergând strict pe baza rezultatelor economice, pot spune că sunt mulțumit. Desigur, mai sunt destui pași de făcut.

Ați declarat în repetate rânduri că șefii Electrica “dorm pe banii din listare”? Înțeleg că filialele companiei iau credite bancare să facă investițiile! Ce trebuie făcut la această societate să se schimbe situația?

– MEIMMMA în calitatea de minister de resort depune eforturi, prin promovarea de acte normative adecvate, ca în cazul operatorilor economici listați, deciziile importante privind activitatea acestora, cum ar fi aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli să fie la îndemâna acționarilor și nu a statului. Am aprecia ca în deciziile pe care ceilalți acționari semnificativi le iau în cadrul operatorilor economici din portofoliul nostru să țină seama de interesele companiei pe termen lung, nu numai obținerea unui profit imediat. Anul acesta, am reușit să realizăm și să începem proiecte de investiții importante în sectorul energetic, realizate de Hidroelectrica și Romgaz. Deci se poate. Mi-aș fi dorit să avem asemenea proiecte de mentenanță și de dezoltare și la Electrica, chiar dacă uneori, atunci când am încercat să luăm poziție, am întâmpinat reacții nu tocmai corecte din partea unor membri ai CA, mulți se tem mai degrabă că își pierd beneficii care, sincer, cel puțin în acest an, nu sunt demonstrate prin eficiența deciziilor. Am solicitat un plan de management, răspunsul primit a fost unul inadecvat, și nici măcar pentru acela nu și-au asumat răspunderea pentru ducerea la îndeplinire. Au cerut indemnizații majorate și comisioane noi.

Electrica și-a asumat realizarea unor investiții de 859.680 mii lei în cursul anului 2015. Din aceste investiții angajate, până la 30.08.2015, societățile din grupul Electrica au realizat investiții de 279.285 mii lei (cca 32 % din investițiile angajate pentru întreg anul 2015). Toate investițiile realizate la nivelul filialelor Electrica au fost făcute cu fonduri proprii ale acestor societăți sau fonduri atrase în nume propriu de acestea și nu din fondurile rezultate din IPO.

Chiar dacă observ că sunt atacat pe acest final de mandat pe tema Electrica, eu nu pot accepta ca profitul să fie redistribuit către acționari, fără să existe investiții în mentenanță și dezvoltarea infrastructurii, pe de o parte pentru o calitate ridicată a serviciilor către consumatorii finali și pe de altă parte pentru a asigura siguranța sistemului, precum și pentru a satisface interesele companiei pe termen lung, nu numai obținerea unui profit imediat.

Există susținerea statului român, a autorităților în realizarea propriu zisă a Unităților 3 și 4 de la Cernavodă? Dar pentru centrala de la Tarnița-Lăpuștești?

– Sunt mulțumit că am reușit să deblocăm proiectul realizării reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Când am preluat mandatul, era blocat total. Am reușit, printr-o colaborare bună cu partenerii chinezi, să ajungem în punctul în care am reușit să semnăm Memorandumul de Înțelegere. Este o investiție de peste 6 miliarde de euro. Dublarea capacității nucleare cu încă două reactoare de tip CANDU 6, de ultimă generație, va însemna că facem un pas important în asigurarea securității energetice, va însemna un plus pentru economia românească, 16000 noi locuri de muncă și sprijinirea activității de cercetare, pentru că 40% din valoarea proiectului va fi contribuția industriei românești. Sunt convins că statul român va continua, indiferent de modificările în plan politic, să susțină această investiție, la fel ca și cea pentru centrala Tarnița- Lăpușești.

Care sunt prioritățile pe energie pentru 2016?

– Priorităţi pentru anul 2016 sunt: demarare proces elaborare strategia energetică; securitatea aprovizionării cu energie coroborată cu asigurarea dezvoltării economico – sociale; promovarea investiţiilor ce răspund conceptului de integrare în mediu, în condiţiile limitării efectelor schimbărilor climatice; asigurarea competitivităţii economic; modificarea şi adaptarea cadrului legislativ conform cerinţelor pieţei interne a Uniunii Europene în contextul principiilor Uniunii Energetice; realizarea unui mix energetic diversificat, echilibrat, cu utilizarea eficientă a tuturor resursele de energie primară interne şi a tehnologiilor moderne ce permit utilizarea pe termen lung a combustibililor fosili cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, sursele de energie regenerabilă, precum şi energia nucleară; promovarea de noi iniţiative de cooperare în regiune şi întărirea celor deja existente: dezvoltarea proiectelor care să asigure diversificarea surselor de aprovizionare; creşterea flexibilităţii capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale sau continuarea proiectelor de interconectare energetică cu ţările vecine.

Vă mulțumesc!


Publicat de

Cristina Trefaș

Director Editorial

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*