Ministerul Energiei, misiune îndeplinită: Strategia Energetică a României, finalizată și lăsată moștenire viitorului Guvern

Publicat pe Categorii Electrica si termica, Energie, Opinii / Analize
Prima Pagina Energie Electrica si termica Ministerul Energiei, misiune îndeplinită: Strategia Energetică a României, finalizată și lăsată moștenire viitorului Guvern
  • Documentul Strategiei urmează a fi supus procedurii de evaluare strategică de mediu
  • Forma finală a documentului poate fi consultată pe site-ul Ministerului Energiei AICI

Ministerul Energiei anunță că a finalizat Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, după o consultare publică de peste 30 de zile (15 noiembrie – 19 decembrie 2016), în care s-au primit numeroase observații pe marginea proiectului inițial.  Documentul Strategiei urmează a fi supus procedurii de evaluare strategică de mediu, spun reprezentanții ministerului.

stg-en

„După aproape 10 ani de la ultima revizuire a Strategiei Energetice Naționale, România avea nevoie de o actualizare a proiecțiilor de dezvoltare pe termen mediu și lung ale acestui sector, pentru a răspunde unor provocări noi, precum îmbătrânirea parcului de agregate de producere a energiei sau potențiala epuizare a resurselor convenționale cunoscute la acest moment. Era nevoie de acest demers și pentru a putea fructifica mai bine noi oportunități apărute în contextul avansului tehnologic, mai ales în ceea ce privește sursele regenerabile de producție a energiei, introducerea rețelelor inteligente ori a vehiculelor electrice. Era nevoie de o nouă privire asupra rolului statului în sector, ca acționar al unor întreprinderi de profil, dar și asupra responsabilității pe care acesta trebuie să și-o asume în combaterea fenomenului de sărăcie energetică. Revizuirea direcțiilor strategice de acțiune înglobează opiniile unui număr substanțial de specialiști, peste 300, cărora le mulțumesc în mod particular pentru contribuțiile de substanță, pentru ideile generoase împărtășite cu echipa de proiect a Ministerului Energiei, dar mai ales pentru efortul constant de a face din noua Strategie Energetică a țării un document relevant pentru următorii 15 ani”, a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu.

Strategia Energetică a României trasează direcțiile de dezvoltare ale sectorului energetic național pentru următoarele decenii, oferind autorităților publice și investitorilor repere necesare pentru întemeierea deciziilor strategice. Au fost stabilite cinci obiective fundamentale:

  • securitate energetică
  • piețe de energie competitive, bază a unei economii competitive
  • energie curată și sustenabilitatea sectorului energetic
  • modernizarea sistemului de guvernanță energetică
  • protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice.

Potrivit Ministerului Energiei, pentru întemeierea solidă a opțiunilor strategice, a fost realizat un studiu complex și detaliat de modelare macroeconomică, cu simularea numerică și compararea a aproape 50 de scenarii, subscenarii și senzitivități. Modelarea a fost realizată de consorțiul internațional Ernst & Young – E3Modelling (Grecia), care a utilizat suita de modele PRIMES/GEM-E3, folosită și de Comisia Europeană.

Punctul focal al Strategiei este anul 2030, în jurul căruia gravitează planificarea strategică și analiza de detaliu a sectorului energetic. Totodată, Strategia oferă și perspectiva anului 2050, care plasează România într-un context larg al tendințelor tehnologice, economice și de politici energetice estimate a caracteriza următoarele trei decenii.

Viziunea de dezvoltare pentru anul 2030, propusă prin proiectul Strategiei a fost definită, în largă măsură, prin consultarea cu circa 300 de specialiști ai sectorului energetic, în grupuri de lucru specializate, reprezentând toate categoriile de părți interesate, se precizează în comunicatul transmis de Ministerul Energiei.

Strategia consfințește locul combustibililor tradiționali – țiței, gaz natural, cărbune și uraniu – în mixul energetic pentru următoarele decenii. Hidroenergia rămâne coloana vertebrală a sistemului energetic național. Cu o pondere crescută a componentei nucleare, mixul energetic face loc și energiei regenerabile. Gazul natural produs în zăcăminte onshore și în cele recent descoperite în Marea Neagră poate acoperi cererea internă, în vreme ce cărbunele, pe termen mediu și lung, va suporta presiunea crescândă a costului emisiilor de GES. Biomasa își păstrează rolul central în încălzirea gospodăriilor din mediul rural, dar în forme mai eficiente și mai puțin poluante. Cogenerarea de înaltă eficiență continuă să joace un rol important, prin investiții planificate integrat cu modernizarea și redimensionarea sistemelor de alimentare centralizată cu agent termic, cu investiții în noi unități industriale, respectiv cu programele de creștere a eficienței energetice a locuințelor.

Cinci arii centrale de intervenție strategică

Au fost identificate cinci arii centrale de intervenție strategică, cu relevanță aparte pentru atingerea obiectivelor strategice fundamentale în perspectiva anului 2030.

Înnoirea parcului de capacități de producție a energiei electrice.  Înlocuirea capacităților de producție a energiei electrice presupune investiții de 7 până la 14 mld € până în 2030, în funcție de scenariul de dezvoltare. Noile capacități de producție vor utiliza tehnologii avansate, cu eficiență ridicată, flexibile și mai puțin poluante, capabile să asigure stabilitatea sistemului energetic.

Energia nucleară este o opțiune strategică pentru România. Proiectul nuclear constituie cea mai mare investiție potențială în sectorul energetic românesc în următoarele decenii. El este viabil doar în condiții de eficiență economică, printr-o schemă de garantare a veniturilor obținute din producția și vânzarea energiei electrice, și de respectare a condiționalităților tehnice și de mediu convenite la nivel european.

Procesul de înlocuire a vechilor capacități pe bază de gaz natural este în desfășurare, România dispunând în acest moment de peste 1500 MW instalați în centrale eficiente, în urma investițiilor din ultimii 10 ani. În următorii 10 ani se va încheia procesul de ieșire din uz a parcului de capacitate vechi, pe gaz natural.

Competitivitatea cărbunelui în mixul de energie electrică depinde de randamentul fiecărui grup în parte, destul de scăzut pentru capacități existente, de costul cărbunelui livrat și de prețul certificatelor de emisii EU ETS. Grupurile actuale pe bază de cărbune au un rol important în stabilitatea SEN. Înlocuirea actualelor capacități pe bază de cărbune  se va produce mai ales după 2025.

Strategia prevede, până în 2030, o creștere ușoară a capacității hidroenergetice, în principal prin finalizarea proiectelor în curs de desfășurare.  Investiții în centrale de pompaj invers sunt puțin probabile înainte de anul 2030; fezabilitatea lor va fi determinată de necesarul de servicii pe piața de echilibrare regională.

Capacități noi pe bază de SRE intermitente vor continua să se dezvolte fără scheme de sprijin. Un factor determinant pentru viabilitatea proiectelor de SRE îl reprezintă accesul la finanțare cu costuri scăzute.

Se disting ca importanță proiectele de exploatare a resurselor de gaze naturale, onshore și offshore, menite să reducă gradul de dependență de import în deceniile următoare. Pe lângă realizarea sondelor de exploatare și a instalațiilor specifice, dezvoltarea zăcămintelor recent descoperite înMarea Neagră necesită si construcția infrastructurii de conectare la sistemul național de transport (SNT). Pentru integrarea în piața regională de gaz natural, cel mai important proiect este interconectorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA), inclus în lista proiectelor de interes comun (PCI) a UE. O altă prioritate este asigurarea capacității de transport spre Republica Moldova.  Un obiectiv al Strategiei este crearea unei piețe competitive de gaz natural: transparentă, lichidă, cu grad moderat de concentrare și preț concurențial.

A treia arie centrală de intervenție strategică privește rolul central al biomasei în încălzirea gospodăriilor din mediul rural. Aproape 90% din locuințele din mediul rural și 45% la nivel national utilizează cu precădere lemn de foc pentru încălzire. Vor fi sprijinite, prin politici dedicate, utilizarea instalațiilor eficiente și mai puțin poluante, și sistemele de cogenerare pe bază de biomasă și biogaz în zone semi-urbane, cudistribuire centralizată a agentului termic.

A patra arie centrală de intervenție strategică este dezvoltarea cogenerării de înaltă eficiență, în paralel cu modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu agent termic (SACET).

A cincea arie centrală de intervenție strategică aduce în prim plan amplificarea programelor de creștere a eficienței energetice a locuințelor.

Noi direcții de dezvoltare a sectorului energetic din România:

  • transformarea României în centru de producție de mașini, componente și materiale pentru tranziția energetică;
  • dezvoltarea rețelelor inteligente de transport și distribuție a energiei electrice;
  • rețelele inteligente vor facilita tranziția consumatorului către rolul de prosumator;
  • promovarea autovehiculelor hibride și a celor electric;
  • clădirile inteligente.

 


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*