Ne paște o criză energetică? Specialiștii demontează informațiile alarmiste, neîntemeiate. România are gaze naturale, lipsesc  oamenii potriviți la conducerea sectorului energetic!

Publicat pe Categorii Esential, Gaze, Opinii / Analize, Semnal
Prima Pagina Actual Esential Ne paște o criză energetică? Specialiștii demontează informațiile alarmiste, neîntemeiate. România are gaze naturale, lipsesc  oamenii potriviți la conducerea sectorului energetic!

Ne paște o criză energetică?!, așa cum susțin unii reprezentanții unor companii energetice importante. În condițiile unei ierni grele, gazele ar putea deveni insuficiente, unii consumatori industriali riscând să fie deconectați, a declarat zilele trecute șeful Engie. Reprezentanții Transgaz spun și ei că stocurile de gaze sunt insuficiente pentru iarnă. De la minister, Romgaz și OMV Petrom se dau asigurări că va fi bine la iarnă, stocurile sunt suficiente!  Iar parlamentarii Comisiei de anchetă au cerut Consiliului Concurenţei şi ANRE o investigaţie pe piaţa gazelor,  din care să reiasă dacă producătorii au vândut gazele la preţurile corecte în acest an, după liberalizarea de la 1 aprilie. Pe cine să credem?

Specialiștii din sectorul energetic au analizat situația și demontează informațiile alarmiste, pe care le consideră neîntemiate. România are gaze naturale, lipsesc  oamenii potriviți la conducerea sectorului energetic!, este concluzia lui Gabriel Dumitrașcu, Expert Energie.

Ce spun specialiștii?

Dumitru Chisăliță, Expert în domeniul gazelor, propune o analiză a elementelor vehiculate, pentru a putea identifica fake news, persuasiunea și adevărații beneficiari ai acestei stări create artificial, deoarece cu siguranță perdanții vor fi consumatorii.

 Va fi o criză a gazelor în iarna 2017-2018?

Potrivit estimărilor ANM, ne vom confrunta cu temperaturi foarte scăzute în această iarnă, aprecindu-se că va fi o situație similară cu iarna anului 2012 (cea mai friguroasă din ultimele ierni). Având în vedere că actuala infrastructură de transport-înmagazinare-distribuție a fost concepută înainte de 1989, pentru o cu totul altă structură de consum, respectiv un nivel de variație a cererii la nivel național de la 1:2 înainte de 1989, la o variație a cererii de 1:8 în prezent. Neadaptabilitatea infrastructurii din sectorul gazelor naturale la cerințele din prezent, determină faptul că orice scădere a temperaturii medii zilnice pe țară sub -15 C, mai mult de 3 zile consecutive, va aduce o stare de alarmare, respectiv apariția unui deficit pe piața de gaze. Deficitul de gaze este acoperit din gaze din import. Pe măsură ce numărul de zile de frig crește, deficitul zilnic de gaze crește, putând ajunge până la un nivel de 35%. Aceste gaze în mod normal, sunt disponibile a fi importate din Rusia, excepția putând să o facă existența unor defecțiuni în sistemele de transit din Ucraina și Moldova; indisponibilitatea momentană a acestor gaze din import, urmare a necesității satisfacerii cererii din contractele existente; existența unei crize similare celei din anul 2009. Apreciez că în iarna 2017-2018 nu sunt premise a exista situațile descries anterior, astfel există probabilitatea mare ca în situațiile de vârf de consum din iarna 2017-2018 să fie doar necesară achiziționarea de gaze din import la un preț care poate să fie cu 20-30% mai mare decât prețul pieței din România.

În concluzie, în opinia mea, previzionarea unei crize în iarna 2017-2018 este mică, fiind o alarmă neîntemeiată. Se folosește o situație de deficit surse interne – cerere, care în fapt se repetă an de an, pentru a invoca un fals pericol pe care l-a introdus OUG 64, acela de liberalizare a pieței gazelor naturale și a motiva intervenția legislativă de reimpunere a unui control în piață, control care 17 ani a permis derularea de jocuri de culise.

Dezbaterile aprinse privind o posibilă criză a gazelor, sunt realizate pentru a atrage atenția Gazprom?

Cea mai mare companie de gaze din lume, are suficienți experți, neavând nevoie de sprijin din România în a-i previziona potențialele cantități pe care le vor desface în această iarnă în România și a I se oferi ajutor în prognozarea prețurilor. România, este și va fi dependentă de gaze de import (cel puțin în următorii 5 ani) în perioada iernii urmare a imposibilității asigurării gazelor la nivelul zilelor cu vârf de consum (zilele foarte friguroase). Dacă noi negăm această realitate, experții ruși cunosc prea bine această realitate. În lipsa acceptării acestei realități și a contractării gazelor naturale doar în momentele apariției unui vârf de consum, vârf de consum care statistic s-a dovedit că se suprapune cu un deficit de gaze la nivelul multor regiuni din Europa, și determină achiziționarea în fiecare an a celor mai scumpe gaze, exclusiv datorită momentului cînd se face achiziția.

În concluzie, în opinia mea afirmațiile despre o posibilă criză a gazelor, sunt realizate pentru a atrage atenția Gazprom sunt Fake News.De ce este nevoie să se lanseze astfel de știri? Se folosește Bau-Bau-ul Gazprom pentru a pregăti o măsură dorită în piață: convingerea populației asupra normalității creșterii prețului gazelor!

Există suficiente gaze în depozitele de înmagazinare?

Comparativ cu iarna 2011/2012, perioadă invocată de ANM ca fiind elementul de comparație al iernii următoare, există mai puține gaze depozitate. Chiar dacă s-ar fi înmagazinat tot atâtea gaze naturale sau chiar dacă s-ar fi înmagazinat o cantitate de gaze egală cu capacitatea actualelor depozite, tot ar fi trebuit să se importe gaze. Astfel, analizând trendurile de consum zilnic prognozate pentru iarna 2017-2018 (scenariul consumului similar cu iarna 2011/2012), coroborate cu minimizarea costurilor de înmagazinare și implicit a prețului la consumatorii finali, cantitatea înmagazinată în acest an, este una optimă. Dacă s-ar fi înmagazinat o cantitate mai mare de gaze, oricum ar fi fost necesară achiziționarea de gaze din import, dar rezultatul ar fi fost o dublă creștere a prețului gazelor naturale, una determinată de achiziția de gaze din import la vârf de consum și una de acoperirea costurilor cu gazele naturale înmagazinate și neextrase.

Se folosește ideea de management defectuos – neînmagazinarea unor cantități suficiente de gaze, ca fiind motivul care ne obligă să cumpărăm gaze din import și astfel, se identifică vinovații pentru creșterea prețului gazelor. Psihologic este mai ușoară acceptarea de către populație a unei fapte – creșterea prețului gazelor – atât timp cât se găsește și pedepsește vinovatul.

Va crește prețul gazelor cu 50% în această iarnă?

Un element puternic vehiculat este faptul că ne vom confrunta cu o creștere a prețului gazelor naturale. Acest element este corect, creșterea prețului gazelor naturale în iarna 2017-2018 va exista. Corect este ca să se cunoască principalele motive care vor determina această creștere:

  • metodologia pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale, folosită de 10 ani în România;
  • lipsa „Normelor de aplicare a noii legi a gazelor” (legea gazelor modificată prin OUG  64), care deși ar fi trebuit să fie realizate până la 30 noiembrie 2016, ele nu există, și astfel nu apare obligația furnizorilor să facă dovada achiziționării gazelor naturale în condiții de  minimizare a costului resurselor alocate;
  • incapacitatea unei infrastructuri (transport-distribuție) învechite, neadaptată de loc în ultimii 50 de ani necesităților prezente, să valorifice la maxim resursele românești de gaze și obligarea astfel a consumatorilor de a apela la importuri;
  • achizitionarea de gaze din import doar în perioadele cu vârf de consum, atunci când prețurile sunt foarte mari;
  • legislație primară și secundară, care permite escaladarea prețurilor și tarifelor la consumatorul final.

Chiar și așa, apreciez că prețul mediu al gazelor naturale (marfă), pe piața de gaze din iarna 2017-2018 nu poate crește cu mai mult de 15% (față de prețul mediu al gazelor din vară) nici în cel mai groaznic scenariu. Se folosește metoda persuasivă prin care după ce se invocă o mare creștere de preț, care este puternic contracarată, populația va accepta ușor o mică creștere de preț (adică creșterea de preț care se dorea de la început)!

Care este adevăratul rol al Proiectului Mediatic GAZELE NATURALE 2017?

Perioada cuprinsă între începerea Liberalizării pieții de gaze naturale și apariția OUG 64 (în fapt prezent), a fost un adevărat El Dorado pentru unele firme din România, legislația emisă fiind de partea lor. Pericolul eliminării pârghiilor care instaurau „oligopoluri legale” pe piața de gaze din România, riscă să se reflecte în scăderea profitului lor. Astfel, aceste firme încep să reacționeze folosindu-și „acoperiții” din societate. Dorința anumitor firme furnizoare de gaze, este perpetuarea situației din present un număr cît mai mare de ani. Haosul de pe piața de gaze care a fost crescut puternic anul acesta, prin manifestarea unor instituții cu rol legiuitor, este crescut în continuare săptamână de săptamână prin Proiectul Mediatic GAZELE NATURALE 2017, alungând orice potențial jucător de gaze de talie mondială și europeană, singurii care ar putea determina în mod real realizarea unei burse de gaze reală și funcțională în România. Astfel, țara este împinsă să perpetueze Haosul din Piață, cu distrugerea totală a încrederii față de piața de gaze, eliminarea a cât mai mulți din actuali furnizori de gaze și creșterea pe termen lung a influenței gazelor rusești.

Gabriel Dunitrașcu, Specialist în domeniul energiei: Romania are gaze naturale! Romania nu are oamenii potriviti la conducerea sectorului energetic!

Consumul de gaze naturale reprezinta peste 40% din consumul anual de energie al Romaniei. Romania consuma, in ultima perioada, anual, 11-12 miliarde mc de gaze naturale. Consumul nu este impartit liniar pe fiecare luna. Spre exemplu, o gospodarie consuma in medie anual cca. 1200-1400 mc gaze naturale, din care cca. 1000 mc in cele 120 de zile de sezon rece. Productia nationala de gaze naturale este in jur de 11-12 miliarde mc. Aparent, am spune ca suntem independenti.

Sa vedem cum stam cu productia zilnica. Producatorii romani, cu mici variatii care depind de conditiile climaterice, extrag zilnic aproximativ 30 milioane mc. In lunile de vara, cand consumul este redus, excesul de gaze naturale neconsumat este injectat in depozite si inmagazinat pentru consumul de iarna. Romania are depozite de inmagazinare care insumeaza o capacitate de 3,3 miliarde mc.

Analizand consumul de iarna, constatam un consum mediu zilnic de cca 56 milioane mc, acoperit din productia zilnica de 28-30 milioane mc, la care se adauga intre 24 si 30 milioane mc din depozite, Trebuie inteles ca depozitele nu sunt niste caverne, cum gresit considera unii, ci sunt structuri geologice poroase, in care se impregneaza gazul natural injectat. Pentru o intelegere mai usoara, imaginati-va un burete impregnat cu un litru de apa. Daca vrem sa recuperam apa si atarnam buretele deasupra unui borcan, observam ca la inceput debitul de apa ce se scurge este mare si pe masura ce trece timpul acesta scade. La final, in borcan nu reusim sa mai strangem litru de apa. O parte din apa ramane in porozitatile buretelui. Aceste observatii sunt valabile si in ceea ce priveste comportamentul, in timp, al unui depozit de gaze

“Ce se extrage nu este o constanta, ci, pe masura ce se epuizeaza energia din zacamant, presiunea scade, iar cantitatile extrase din depozite scad si ele. La inceputul iernii putem extrage din depozite zilnic 27 milioane de metri cubi, dar spre sfarsitul ciclului, adica februarie-martie, cantitatea care poate fi extrasa scade”, spunea saptamana trecuta directorul operatorului de transport gaze naturale, in fata comisiei de ancheta asupra activitatii ANRE.

In consecinta, daca la inceputul sezonului rece 2016 au fost inmagazinate 2,35 miliarde mc si extractia(restitutia) era de 27 milioane mc/zi, in varful de consum de la jumatatea lui ianuarie 2017 mai erau inmagazinate 1,65 miliarde mc si extractia era 26 milioane mc. In 2012, varful de consum a fost la jumatatea lui februarie si in depozite mai erau 1,2 miliarde mc, iar extractia a fost de 22 milioane mc. Varfurile de consum de iarna 2012 vs. 2017 au fost de cca.72 milioane mc/zi, acoperite din productia curenta de cca. 30 milioane mc, extractia din depozite 22 vs. 26 milioane mc, diferenta fiind acoperita din importuri de 15-20 milioane mc/zi. Deci, cu cat varful de consum este mai tarziu, cu atat capacitatea de a asigura consumul, fara a apela la importuri masive, scade.

La finalul sezonului rece 2012, dar si a celui din 20016-20017 in depozite au ramas cca. 0,5 miliarde mc de gaze naturale, GREU DE EXTRAS, care se constituie in zestrea depozitelor, reportata de la an la an.

Sa concluzionez, pentru acoperirea varfurilor de consum si asigurarea securitatii aprovizionarii cu gaze naturale Romania are mai multe optiuni, luate separat sau impreuna:

ANRE, cand stabileste stocurile de iarna, sa adauge peste 0,5 miliarde mc(zestrea depozitelor) cantitatea reala, utilizabila si necesara acoperirii consumului de iarna. Astfel, cantitatea inmagazinata ar fi in jur de 2,8 miliarde mc, nu 2,2-2,3 miliarde mc, ca acum.

Cresterea cantitatii disponibile pe timp de iarna, pana la incidenta cu acoperire consumurilor la varf, se poate face si prin marirea capacitatii curente de extractie din campurile active sau deschiderea de exloatari noi in perimetre cu rezerve demonstrate(Buzau, Marea Neagra, etc) sau cresterea capacitatii de inmagazinare de la 3,3 miliarde mc, in prezent, la 5-5,5 miliarde mc, incluzand si capacitati LNG. In consecinta, daca gazul de import este mai scump ca gazul inmagazinat, folosesti gazul din depozite.

Cel putin o parte din gazul depozitat, stocul de siguranta, ar trebui finantat de la rezervele de stat. Dar toate aceste masuri necesita bani, fie pentru finantarea stocurilor suplimentare, fie pentru investitii. Rezerve financiare au fost, dar banii s-au dus pe dividende, lasand companiile controlate de stat decapitalizate. Pe de alta parte, sunt promovate masuri legislative si administrative de blocare sau macar de incetinire a dezvoltarii de noi perimetre de exploatare, descurajand investitiile private. Acest ultim aspect, pare a fi, cel mai important scop al propunerii de modificare al legii energiei.

Romania are gaze naturale! Romania nu are oamenii potriviti la conducerea sectorului energetic, care sa ofere viziunea si pragmatismul, pentru ca securitatea energetica sa nu ramana doar un vis, ci sa fie un obiectiv realizabil, de care sa beneficieze fiecare roman si care sa contribuie la dezvoltarea tarii.

Răzvan Nicolescu, Deloitte, a apreciat ca analiza realizată de Gabriel Dumitrașcu, adăugând două lucruri, și  anume:

  • mai importantă decât creșterea capacității de stocare este creșterea capacității de extracție din depozite;
  • este foarte important ca măcar în unele depozite să se poata face extracție/injecție simultan.

 


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*