Oportunitate nevalorificată, biomasa poate asigura 20% din necesităţile energetice ale României

Publicat pe Categorii Business
Prima Pagina Business Oportunitate nevalorificată, biomasa poate asigura 20% din necesităţile energetice ale României


Drd. Luminița Durău – membru VLER, CNR-CME, membru oficial al grupului de studiu “Energy Trilemma”, Consiliul Mondial al Energiei

L12

România anului 2015: lipsa locurilor de muncă, terenuri arabile nelucrate, consum scăzut de energie, defrișări ilegale, creșteri mari de CO2, sute de localități neconectate încă la rețeaua de energie electrică și totuși, cu un potențial de biomasă imens și neexploatat.Centralele de cogenerare pot constitui adevărate motoare de dezvoltare economică datorită beneficiilor multiple pe care le prezintă: folosirea biomasei, a gunoiului menajer pentru producerea, în sistem centralizat, de apă fierbinte și/sau de căldură, fără emisii de CO2, crearea de locuri de muncă (minim 3-4 locuri de muncă la o centrală pe biomasă), curățarea mediului, energie mai ieftină. Biomasa ne poate furniza energie electrică si energie termică în special pentru zonele dezavantajate, diminuând numărul gospodăriilor care nu sunt conectate la o reţea electrică, conducând, totodată, la o scădere a gradului de poluare.

Scăderea consumului de energie electrică ne sugerează, pe de-o parte, încetarea funcționării unei mari părți din industrie, dar și faptul îmbucurător că oamenii și-au schimbat comportamentul de consum, pentru a utiliza eficient energia electrică.Stimularea investițiilor prin introducerea de mecanisme pentru deșeuri, scutiri sau reduceri de impozite pentru investitori, acordarea certificatelor verzi, toate acestea pot duce, cu siguranță, la dezvoltarea industriei și la un consum mai mare, cu emisii scăzute de CO2.

Pornind de la reglementările în vigoare cu privire la diminuarea emisiilor de CO2, se impune găsirea unor soluţii rapide pentru a scădea dependența de combustibilii fosili, de benzină și de gaze naturale, apelând la alte surse de combustibil, al căror grad de poluare este mult mai redus. Drept urmare, conversia biomasei în alcool, spre exemplu, poate fi una din soluții, suplimentând şi chiar înlocuind benzina şi motorina. Metanolul, produs din distilarea lemnului şi a deşeurilor forestiere, poate fi considerat un carburant alternativ pentru transport şi industrie. Folosirea biogazului şi a alcoolului în locul combustibililor fosili și/sau a hidrocarburilor poate fi o soluţie și pentru diminuarea schimbărilor climatice.

Biomasa este folosită în scopuri energetice, iar salcia energetică este una dintre culturile ce pot fi soluţia ideală, atât pentru furnizarea de energie electrică, cât şi pentru energie termică.img_2003_logo

Prezentăm mai jos un interviu realizat cu domnul Benkő Sándor, Director General la SC. KONTRASTWEGE SRL, din Miercurea Ciuc Activitatea companiei este alcătuită din prezentarea, popularizarea, precum şi distribuţia de material săditor pentru plantații de salcie energetică, o plantă energetică încă puţin cunoscută în România, precum și din construire de centrale termice și recomadări de utilaje pentru brichetare și peletizare. Firma a devenit, în 2007, primul reprezentant şi distribuitor licențiat de salcie energetică pentru România și Republica Moldova, respectiv şi producător de salcie energetică, realizând o pepinieră proprie pentru producerea de material săditor.

Care este motivul care v-a determinat să plantaţi salcia energetică pe proprietăţile dumneavoastră?

– Motivul care m-a determinat să fac acest lucru a plecat de la faptul că în România sunt peste 500.000 ha de terenuri cu umiditate ridicată, necorespunzătoare pentru culturi agricole alimentare, iar realizarea de plantații de salcie energetică pe aceste terenuri le face utile și aduce un venit în activitatea agricolă. Este de evidenţiat că energia consumată pentru producerea salciei energetice este de numai 5% din energia rezultată prin utilizarea ei ca sursă energetică. Un alt avantaj este că sunt soiuri rezistente la intemperii și boli şi un motiv în plus pentru aceste plantaţii este că, pentru fertilizarea terenurilor de plantații de salcie energetică, se poate utiliza nămolul din stațiile de epurare (cca. 25-30 to/ha/an), astfel că această operație este cea mai ieftină și reprezintă și o soluție pentru utilizarea nămolului.

Cum propuneţi să fie folosită, după recoltare, salcia energetică? Aveţi propuneri concrete de tipuri de centrale care pot folosi acest tip de salcie ?

– Salcia energetică este o plantă agricolă, a cărei „recoltă” este tocătura, care se obține în procesul de recoltare cu mașini speciale. Această tocătură poate fi utilizată direct, sub forma obținută la recoltare (și la umiditatea de 40% – 45%), în cazane speciale automatizate, de diferite mărimi, utilizate pentru încălzirea de case, clădiri de utilitate publică (grădinițe, școli, biserici, primării etc.), sau hale de producție. Un alt utilizator de tocătură îl reprezintă centralele electrice de înaltă eficiență prin cogenerare. Aceste centrale sunt în general utilizatori mari (la o capacitate de 10 Mwe, consumul anual fiind de cca. 100.000 tone). 3-salc-en-1l

Aţi reuşit să stabiliți o relație între unitatea de suprafaţă a terenului cultivat, cantitatea de materie recoltată (tone) şi producţia de energie electrică/termică (kWhe/ t/ha, kWht/t/ha) ?

– Dacă se respectă alegerea zonei, a soiului corespunzător și tehnologiile de pregătire a terenului, cât și întreţinerea corespunzătoare, într-un an agricol normal se pot obține 25-30 tone de tocătură la hectar, la o umiditate de recoltare de 40%-45%. Astfel, energia termică rezultată de pe un hectar este 250 GJ/ha/an sau 60 Gcal/ha/an. Energia electrică rezultată se poate obține numai în mod indirect, în funcție de randamentul utilajelor tehnologice utilizate.

Raportându-ne la întrebarea precedentă, făcând un calcul simplu, pentru alimentarea unei centrale de 10 Mwe ar fi nevoie de circa 3.334 ha cultivate cu salcie energetică. Sunt, domnule director general, autorităţile locale interesate de acest tip de cultură?

– În prezent, autoritățile locale sunt interesate de asemenea soluții. Dacă până acum autoritățile locale au fost obișnuite ca, pentru rezolvarea problemelor locale, să solicite fonduri de la guvern, criza mondială a redus aceste posibilități, astfel că în ultimii ani tot mai multe localități caută soluții locale pentru rezolvarea încălzirii clădirilor de utilitate locală, pentru rezolvarea iluminatului stradal, sau chiar rezolvarea încălzirii centrale a locuințelor.

Putem da exemplul orașului Miercurea Ciuc, unde este în construcție o centrală energetică de 8 Mwe și 12 MWt care, pe lângă curentul electric produs și livrat în Sistemul Național, va furniza apă caldă pentru încălzirea locuințelor, a mai multor spații comerciale și a piscinei din municipiu.

Ce alte aplicaţii se pot realiza cu acest tip de culturi ?

– Culturile de salcie energetică au mai multe aplicații. Cea mai cunoscută și mai răspândită este cea energetică, dar mai putem aminti rolul pe care îl joacă pentru epurarea apei de lângă stațiile de epurare, rolul de parazăpezi, de plămân verde sau chiar în industria farmaceutică, salcia folosindu-se ca materie primă pentru fabricarea aspirinei, având un conținut ridicat de salicină.

Care sunt propunereile dvs pentru autorităţile locale ?

– Propunerea noastră pentru autoritățile locale este de a lua în considerare această posibilitate imensă pentru rezolvarea problemelor energetice. Considerând suprafața menţionată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de 500.000 hectare de terenuri cu umiditate ridicată care sunt în paragină, aproape fiecare localitate are astfel de locaţii, ar fi păcat să nu fie fructificate. Pornind de la faptul că România are un mix de resurse energetice atât de variat, acestea trebuie utilizate inteligent pentru a scădea emisiile de CO2, pentru a diminua dependența de importuri şi a creşte independența energetică. Biomasa poate asigura cu uşurinţă 20% din necesităţile energetice ale ţării noastre. Cu siguranţă că o mai mare implicare din partea statului poate duce la crearea de locuri de muncă, exploatând în acelaşi timp potenţialul imens de biomasă pe care ţara noastră îl posedă.

Vă mulţumesc!


Publicat de

Luminita Durau

Membru VLER, CNR-CME, membru oficial al grupului de studiu “Energy Trilemma”, Consiliul Mondial al Energiei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*