Raport ANRE privind eficiența eficiența energetică pe 2016: Nu există o strategie pentru SACET, evoluție lentă pe piața serviciilor energetice, în transporturi – nu sunt preocupări privind energia!

Publicat pe Categorii Eficienta energetica, Semnal
Prima Pagina Actual Semnal Raport ANRE privind eficiența eficiența energetică pe 2016: Nu există o strategie pentru SACET, evoluție lentă pe piața serviciilor energetice, în transporturi – nu sunt preocupări privind energia!

ANRE: Ținta națională de eficiență energetică, de aproximativ 43 mil. tep în 2020, poate fi atinsă, ca urmare a reducerii consumului prin efectul conjugat al restructurării economiei, crizei economice și politicii de eficiență energetică

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE, prin Departamentul pentru Eficiență Energetică, a finalizat Raportul de monitorizare a implementării Planului Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE) pe 2016, pe baza rapoartelor primite până la data de 30 martie de la instituțiile implicate în implementarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică (Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Ministerul Energiei, Administraţia Fondului de Mediu, Ministerul Mediului și- Ministerul Transporturilor). Reprezentanții ANRE susțin că ținta națională de eficiență energetică, de aproximativ 43 mil. tep în 2020, poate fi atinsă, ca urmare a reducerii consumului prin efectul conjugat al restructurării economiei, crizei economice și politicii de eficiență energetică.

Din Raport reiese că instituțiile / autoritățile publice implicate în implementarea PNAEE 2014-2020 nu respectă întru totul prevederile Legii nr. 121/2014, transmițând date incomplete, uneori contradictorii. Raportările către ANRE se fac cu mare întârziere față de termenul legal de 30 martie, fiind pus în pericol inclusiv termenul de raportatre către Comisia Europeană a progresului anual al României corespunzător țintei de eficiență energetică asumate, se precizează în document.

Un alt aspect evidențiat este evoluţia lentă pe piaţa serviciilor energetice, în special în ceea ce privește Companiile de Servicii Energetice de tip ESCO. Principalele obstacole identificate în implementarea Contractelor de Performanţă Energetică sunt:

  • necesitatea modificării procedurii de achiziție în cadrul SEAP
  • contractele de eficiență energetică pot afecta nivelul datoriei publice
  • neclaritatea legislaţiei în ceea ce priveşte regimul juridic și dreptul de posesie asupra bunurilor.

O problemă extrem de sensibilă o reprezintă SACET, se subliniază în Raport. În prezent mai sunt în fucțiune 61 de SACET. ANRE s-a adresat acestora, solicitând date privind gradul de contorizare a energiei termice livrate la nivelul localității respective. Până la data întocmirii prezentului raport, au răspuns solicitării ANRE un număr de 42 de localități, dintre care un număr foarte redus au prezentat gradul de contorizare la nivel de condominiu (variază de la 9% la 90%), în general fiind prezentat numărul de apartamente racordate la SACET.

Aceasta este o situație în totală contradicție cu politica Uniunii Europene, care promovează cogenerarea de înaltă eficienţă şi sistemele de încălzire/răcire centralizate, se afirmă în document. Potrivit reprezentanților ANRE, cauzele principale ale acestei situații le constituie lipsa unei politici și a unei strategii coerente la nivel central și local privind alimentarea cu energie termică a localităților, precum și lipsa fondurilor alocate de stat pentru reabilitarea SACET.

O altă problemă semnalată, cel puţin la fel de sensibilă precum cea a SACET, o constituie sectorul clădiri, atât cele ale administrației publice centrale, cât şi cele ale administrației publice locale. În conformitate cu prevederile legale, cel putin 3% din suprafața clădirilor deținute de către admistrația publică centrală trebuie reabilitată anual. Situația prezentă nu este încurajatoare, reiese din Raport..

ANRE atrage atenția că neimplementarea corespunzătoare a Directivei 27/2012 privind eficiența energetică conduce la situaţia de infringement, la fel ca și netranspunerea acesteia în legislația românească. De asemenea, nu este deloc de neglijat faptul că potențialul de economie de energie este de aproape 40%, susțin reprezentanții Autorității.

Și sectorul transporturi suferă din cauza lipsei unei strategii coerente și aplicate la necesitățile României, conexate în acelaşi timp cu ceea ce se întâmplă în celelalte țări membre ale UE. Referitor la modul în care s-a încercat de către ANRE – DEE culegerea de date privind rezultatele implementării PNAEE în acest sector, s-a constatat că principala cauză a proastei comunicări o reprezintă lipsa totală a unei preocupări privind energia, mai ales eficiența energetică sau economiile de energie, se precizează în Raport.

Dezvoltare incipientă a pieței de servicii energetice

Pentru perioada 2014-2017 inclusiv, nu s-au prevăzut economii de energie realizabile din acest program, dată fiind faza de dezvoltare incipientă a pieței de servicii energetice în România. Ca urmare, în această perioadă accentul s-a pus pe acțiunile de formare a pieței, prin realizarea cadrului legal necesar, se precizează în Raportul ANRE.

Structurarea ofertei de servicii a fost stimulată de crearea în martie 2015 a ESCOROM – Asociația Societăților de Servicii Energetice din România,, care include 7 societăți, cât și de oficializarea Codului European pentru Contractul de Performanță Energetică drept prim element de certificare a ESCO. ANRE a agreat ESCOROM și ARPEE (Asociația Română pentru Promovarea Eficienței Energetice) drept administratori naționali ai Codului de conduită la Contractele de Performanță Energetică.

PNI: Din 22 investiții se mai pot depune cereri de finanțare nerambursabilă pentru 3 proiecte, de la CEO Craiova II, CEO Turceni și Electtrocentrale

România beneficiază de finanţare nerambursabilă ex-post, pentru 29 de investiţii autorizate de Comisia Europeană, realizate după data de 25 iunie 2009, în scopul modernizării producţiei de energie electrică din România, denumit Planul Național de Investiții (PNI). Potrivit Raportului, din cele 29 de investiții cuprinse în PNI, nu s-a obţinut finanţare pentru 25, din care:

  • 3 au fost depuse şi respinse dosarele;
  • 22 nu au fost depuse. Dintre acestea, mai pot fi depuse 3 dosare privind cererea de finanţare din partea următorilor beneficiari potenţiali: CEO Craiova II – centrală de cogenerare cu ciclu combinat cu turbină pe gaz, până la 31.12.2018; CE Turceni – reabilitarea și modernizarea blocului energetic nr. 3, de 330 MW, pe lignit, până la 31.12.2017 și SC Electrocentrale București SA – Fântânele – unități de vârf cu turbine pe gaz, până la 31.12.2017.

Dintre investiţiile incluse în PNI, până în prezent au fost finalizate doar două, și anume:

– Ciclu combinat cu turbină pe gaze Brazi, beneficiar OMV Petrom, care și-a început operarea comercială în august 2012, a devenit operațională în 2016 și a avut o producție de energie electrică de 2.920.180 MWh;

– CE Rovinari, reabilitare și modernizare bloc nr. 4. Investiția este finalizată, perioada de testare este în curs de desfășurare, iar operarea comercială a început în 2015. Producția de energie electrică a fost de 2.096.890 MWh.

 


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*