Cine va construi infrastructura de gaze viitoare, peste 5000 de km de conducte? Dispar firmele de construcții montaj conducte și echipamente gaze

Publicat pe Categorii Gaze, Opinii / Analize, Petrol / Gaze / Carbune
Prima Pagina Gaze Cine va construi infrastructura de gaze viitoare, peste 5000 de km de conducte? Dispar firmele de construcții montaj conducte și echipamente gaze
   

Numărul redus și/sau lipsa proiectelor de investiții/reparații/reabilitări din sectorul de gaze, dar și din celelalte sectoare de activitate în care aceste firme s-au refugiat, ”decalibrarea” personalului de la cerințele de rigurozitate ale unei construcții care transportă sau distribuie gazele naturale, dispariția personalului ”aclimatizat” unor condiții dure cum sunt cele de șantier, conduc rapid la dispariția definitivă și irevocabilă a acestui sector de activitate.

România, până în urmă cu 4 ani, era țara din Europa de Est, care deținea cele mai multe firme de construcții montaj conducte de gaze și echipamente aferente, având colective specializate în operații de construire a conductelor de gaze în regim de șantier și dotări corespunzătoare.

Ridicarea și consolidarea unei firme de construcții montaj conducte competentă să execute lucrări de anvergură, cu echipamente care să funcționeze la presiuni riricate, necesită un număr mare de ani, importante resurse materiale, dar mai ales importante resurse umane care să fie capabile să deruleze activități la un nivel calitativ ridicat, și dispuse la desfășurarea unei activități în condiții extrem de dificile așa cum sunt condițiile de șantier. Munca de șantier este una grea, iar frigul, noroiul sau praful ii transforma pe acesti oameni în niște adevărați creatori. Nu găsești mulți să facă această meserie. Indiferent cât de mult te impinge nevoia de bani să ajungi pe șantier dacă nu ai ceva special nu vei rămâne acolo. Iar, acolo, în șantierele de construcții conducte de gaz și echipamente dacă nu ai oameni care să lucreze în orice condiții, dar nu oricum ci la un nivel ridicat de calitate, riscurile sunt inimaginabile.  Oameni aceștia odată împrăștiați în ”7 zări”, descoperă că pentru aceeași bani pot să aibă și ei o viață normală: căldură, familie etc., și nu-i mai aduci înapoi pe șantier. Șansele să aduci pe alții, la un nivel calitativ similar, sunt foarte mici…

Construcția unor importante lucrări de infrastructură, de către firme de top din domeniul de construcții-montaj din România, a dovedit capacitatea lor, dar a determinat și upgradarea continuă a firmelor cu echipamente, tehnologie și know how.

O serie de activități din ultimii ani (între care la loc de furnte se găsește, refuzul cu anii a plății lucrărilor realizate și recepționate de beneficiari, formulând diverse pretexte și blocându-se ulterior în instanțe) a determinat scoaterea, rând pe rând, a acestor firme de pe piață, intrarea lor în insolvență și prăbușirea unui sector de importanță aproape strategică pentru România. Cea mai mare pierdere pentru aceste firme, a fost pierderea personalului, cu o calificare ridicată, dar mai ales adaptat condițiilor de șantier. Dar această pierdere se translatează implicit și asupra firmelor din sectorul gazelor naturale, beneficiarele lucrărilor executate de acești constructori și s-a reflectat (și se va reflecta în continuare), în calitatea lucrărilor și mai ales în capacitatea de a mai realiza lucrări importante și înalt calitative în sectorul gazelor naturale. Majoritatea din aceste firme, au fost decapitate masiv prin plecarea personalului. Astăzi, aceste firme nu au dispărut, dar mai au o capacitate reală de a funcționa de 20-30% din capacitatea inițială. Pericolul și mai mare este că aceste companii mai pot supraviețui o perioadă limitată de timp. Din considerentul de supraviețuire, companiile specializate pe lucrări cu gaze naturale (o substanță cu grad ridicat de periculozitate în exploatare după finalizarea lucrărilor de construcții montaj) sunt obligate să se reorienteze  către o brumă de lucrări aferentă unor altfel de lucrări (a căror cerințe calitative sunt inferioare lucrărilor din domeniul gazelor naturale), așa cum sunt aducțiunile de apă și diverse lucrările metalice sudate aferente construcției autostrăzilor sau căilor ferate.

Având în vedere că și aceste lucrări în care s-au refugiat firmele de construcție sunt pe cale de dispariție, în lipsa unor noi proiecte de investiții, viitorul nu mai departe de 2019 arată sumbru pentru firmele din domeniul construcții montaj conducte de gaze naturale. Numărul redus și/sau lipsa proiectelor de investiții/reparații/reabilitări din sectorul de gaze, dar și din celelalte sectoare de activitate în care aceste firme s-au refugiat, ”decalibrarea” personalului de la cerințele de rigurozitate ale unei construcții care transportă sau distribuie gazele naturale, dispariția personalului ”aclimatizat” unor condiții dure cum sunt cele de șantier, conduc rapid la dispariția definitivă și irevocabilă a acestui sector de activitate.

Pericolul dispariției firmelor de construcții montaj conducte, a firmelor de producere a echipamentelor din domeniul gazelor naturale etc., paradoxal (sau nu), apare înaintea demarării unora dintre cele mai mari proiecte de infrastructura în domeniul gazelor naturale, respectiv:

  • construcția conductei BRUA
  • construcția conductei Tuzla – Podișoru
  • construcția conductei Onești – Ungheni
  • construcția conductei Ungheni-Chișinău
  • construcția interconectării sistemelor de tranzit cu Sistemul Național de Transport
  • reabilitarea SNT
  • reabilitarea sistemelor de distribuție.

Se impune astfel o întrebare: Cine va construi, efectiv, infrastructura de gaze românească viitoare, adică peste 5000 de km de conducte proiectate a se construi sau necesare a fi reabilitate?


Publicat de

Dumitru Chisalita

Expert Petrol si Gaze

Un comentariu la “Cine va construi infrastructura de gaze viitoare, peste 5000 de km de conducte? Dispar firmele de construcții montaj conducte și echipamente gaze”

  1. firme din austria, germania, etc. Domnul Chisalita nu este strain de aceste firme, deloc, ma mira doar faptul ca nu o spune direct pe fata!! Tara asta se doreste a fi dezbracata de orice forma sau capacitate de a incasa, in favoarea firmelor straine, strainii, ca pe noi, romanii ne arata cu degetul peste tot, ca vezi Doamne, noi suntem hoti/rai/etc.

    spuneti Domnule expert, cum castiga aceste firme straine licitatiile??? pana la urma aceste lucrari mamut nu e atribuie, sau??? se castiga la icitatie???

    nu s-au favorizat legi petru straine, in chip concurential? ca sa „castige” cine e mai bun??? cu preturile corecte??
    se …. pisa strainii pe tara asta, ne-o transmite si Eminescu in cateve din poeziile sale, dar cine sa auda/vada????

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*