- Securitatea în aprovizionarea cu gaze a țării din producția internă se poate asigura cu investiții stimulate printr-un cadru legislativ adecvat și organizarea unui concurs public de ofertare a unor concesiuni petroliere noi
- Ceea ce lipsește cel mai mult este un dialog între mediul de business și mediul politic, urmat de decizii responsabile cu o viziune pe un termen mediu și lung, politici clare și asumate, orientate spre dezvoltare
Cele mai recente modificări ale regimului fiscal pentru sectorul upstream nu încurajează producătorii să investească în continuare, ne-a declarat Saniya Melnicenco, Președinte Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră – ROPEPCA, insistând asupra faptului că impredictibilitatea privind sistemul de impozitare din sectorul gazelor naturale reprezintă o barieră importantă la intrarea pe piaţă, mai ales în ceea ce priveşte activitatea de producţie.
Cel mai mare obstacol de care ne lovim în majoritatea demersurilor noastre este complexitatea ridicată a pieței de energie și, astfel, gradul destul de scăzut de înțelegere a mecanismelor prin care aceasta funcționează, a subliniat Melnicenco, într-un interviu acordat InvesTenergy. Pentru menținerea sau chiar creșterea securității de aprovizionare cu gaze a țării din producția internă, reprezentata ROPEPCA vede ca oportunități: stimularea investițiilor printr-un cadru legislativ adecvat și organizarea unui concurs public de ofertare a unor concesiuni petroliere noi. Ceea ce lipsește cel mai mult este un dialog între mediul de business și mediul politic, o conversație obiectivă, argumentată și transparentă, urmată de decizii responsabile cu o viziune pe un termen mediu și lung, politici clare și asumate, orientate spre dezvoltare, a punctat Melnicenco.
Vă invităm să citiți interviul acordat InvesTenergy de Dna Saniya Melnicenco, Președinte Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră – ROPEPCA.
Dna Saniya Melnicenco, sunteți de mai mult de o jumătate de an la conducerea ROPEPCA. Cum a fost această perioadă pentru dvs și asociație?
ROPEPCA a fost înființată acum șapte ani, când a fost identificată o nevoie stringentă pentru sectorul de explorare și producție petrolieră de a forma o voce unitară, de a deveni un partener de dialog pentru toți factorii interesați, de la autorități publice până la industrie și mass media.
Această nevoie este, poate, mai proeminentă astăzi decât oricând. În ultima jumătate de an, de când am preluat conducerea Asociației, sectorul upstream s-a confruntat cu numeroase provocări de ordin legislativ și fiscal. La finele anului trecut, în Camera Deputaților a apărut o inițiativă legislativă (PL-x 199/2017) care urmărea modificarea impozitului pentru veniturile suplimentare obținute de producători din dereglementarea prețurilor pentru gazele naturale, în sensul eliminării posibilității de deducere a redevenței ori a investițiilor, parțial, din baza de calcul căreia îi este aplicat acest impozit. În paralel, în aceeași cameră a Parlamentului, se afla în plină dezbatere un proiect de lege pentru amendarea Legii Petrolului nr. 238/2004 (PL-x 438/2018), proiect care urmărea îngreunarea accesului la terenurile necesare desfășurării operațiunilor petroliere. Simultan, se discuta la nivel guvernamental despre introducerea unui nou impozit de 5% pe cifra de afaceri.
Implicați fiind în dezbateri pe marginea acestor inițiative, Guvernul a adoptat, fără consultari prealabile, OUG 114/2018, care, la acel moment, introducea o contribuție de 2% pe cifra de afaceri tuturor companiilor din sectorul energetic și plafona prețul pentru întreaga producție de gaze naturale din România. Nu voi intra în detalii, pentru că ați scris deja multe pe marginea acestui subiect.
Următoarele luni, am fost intens implicați în discuții legate de această ordonanță de urgență, precum și în alte inițiative care au perpetuat sau au apărut ulterior.
Astfel, putem spune că am avut o perioadă foarte aglomerată. Pe lângă acțiunile prin care încercăm să purtăm dialoguri constructive privind inițiativele ce apar, trebuie menționat faptul că ROPEPCA este implicată și în proiecte proactive, cum ar fi, de pildă, intenția de a moderniza Legea Petrolului, modernizare necesară pentru stimularea investițiilor în sector.
Ce anume ați reușit să faceți din ce v-ați propus? Ce obstacole ați întâmpinat?
Așa cum spuneam, scopul nostru principal este acela de a fi un partener de dialog activ, competent și de încredere pentru factorii interesați cu care intrăm în contact. Considerăm că am reusit se ne apropiem de scopul propus. În ceea ce privește proiectele specifice, nu dorim să ne asumăm anumite evoluții drept reușite exclusive ale noastre. Putem spune însă că am depus eforturi pentru a crește gradul de înțelegere a riscurilor asociate anumitor inițiative, eforturi care și-au atins scopul.
De exemplu, în cazul OUG 114/2018, membrii noștri ne-au semnalat că, din cauza apariției acestui act normativ, vor reduce drastic capitalul pentru investiții, că își vor revizui toate planurile operaționale, că vor închide anumite zăcăminte care vor deveni ne-economice și că vor revizui politica de personal. Aceste opinii ne-au determinat să comandăm și un studiu independent, realizat de Deloitte România, care a fost dat publicității la finalul lunii februarie. În paralel, am continuat dialogul cu reprezentanții Guvernului, ai Parlamentului, ANRE si Comisia Europeană. La finalul lunii martie, Guvernul a modificat OUG 114/2018 prin OUG 19/2019, menținând prețul plafonat doar pentru cantitățile necesare pentru asigurarea consumului clienților casnici și al centralelor termice de la 1 mai. Măsura se aplică numai producătorilor de gaze, prima verigă din tot lanțul valoric. S-a discutat despre cât de neconcurențială și descurajantă este această măsură pentru producători, pentru proiectele noastre de investiții. Trebuie să spunem că OUG 19/2019 este totuși un pas înainte.
Cel mai mare obstacol de care ne lovim în majoritatea demersurilor noastre este complexitatea ridicată a pieței de energie și, astfel, gradul destul de scăzut de înțelegere a mecanismelor prin care aceasta funcționează. Trebuie să conștientizăm asta și să depunem eforturi considerabile în a prezenta o imagine de ansamblu.
Regimul fiscal pentru gazele naturale în România comparativ cu cel din Europa…Impactul modificărilor regimului fiscal?
Cele mai recente modificari ale regimului fiscal pentru sectorul upstream nu încurajează producătorii să investească în continuare. Anume: un preț de referință, conform căruia se plătește redevența pentru gaze naturale calculata la o valoare mai mare decât cea de piață din România, si impozitul aplicat veniturilor din vânzare de gaze naturale cu două grile de impozitare – de 60% și de 80%.
Susținem că prețul de referință stabilit de autoritatea competentă ar trebui să reprezinte media reala a pretului de piață din România și nu din altă parte.
Conform unui studiu Deloitte, pe care ROPEPCA l-a comandat în 2017 și actualizat la începutul anului 2018, nivelul redevențelor și al altor impozite similare a crescut în intervalul 2014 – 2017 pana 17,4% cu mult peste media europeana de 8,8 %. Evoluţia este în contradicţie cu cele identificate în cele mai multe state europene, unde rata medie efectivă a scăzut, ca răspuns la puternicul declin al prețurilor petrolului și gazelor naturale care a afectat industria în ultimii ani.
Însă dacă am face aceiași analiză având în vedere rezultatele anului 2018, am ajunge la cifre covârșitoare, datorită măsurilor aplicate anul trecut. Impredictibilitatea privind sistemul de impozitare din sectorul gazelor naturale reprezintă o barieră importantă la intrarea pe piaţă, mai ales în ceea ce priveşte activitatea de producţie. În acest context vedem un potențial mare de îmbunătățire.
În prezent, în România există peste 400 de zăcăminte petroliere și peste 13.000 de sonde active, prin eforturile companiilor din sector, care asigură peste 90% din consumul României de gaze naturale. Cum apreciați că va fi situația în viitor?
Cum bine ați punctat, 90% din consumul României de gaze naturale este asigurat din producția curentă realizată onshore. România este o țară cu o lungă istorie de producție petrolieră, de mai bine de 150 de ani. Industria a asigurat un salt tehnologic, economic al societatii si va constitui in continuare o baza solida pentru bunastarea aceasteia. Este o sursă accesibilă și sigură de caldură, transport și energie, o componentă importantă pentru dezvoltarea agriculturii și know-how tehnologic.
La ora actuală, hidrocarburile reprezintă peste 68 % din surse energetice primare ale României, ponderea gazului natural în producerea energiei electrice este de peste 17% și această cifră se prognozează pentru orizontul 2030.
Actualmente industria se confruntă cu o provocarea dublă la nivel global: creșterea cererii și angajamentul de reducere a emisiilor de carbon. Cu atât mai mut a crescut rolul gazului natural în tranziție către o economie mai ecologică. Pentru atingerea acestor scopuri, companiile trebuie să fie profitabile.
Mai mult, industria românească experimentează declinul natural de producție și lipsa investițiilor. După parerea mea, se pierde o oportunitate pentru o dezvoltare economică, o sursă care ar putea contribui la proiecte cu un impact social pozitiv. Majoritatea zăcămintelor aflate acum în producție, sunt zăcăminte mature cu productie in declin. Pentru continuarea operării acestor zăcăminte este nevoie de investiții mari. Există, de asemenea, si un mare potențial geologic încă neexplorat, care ar putea schimba situația curentă.
Astfel, vedem două ferestre de oportunitate pentru menținerea sau chiar creșterea securitărții de aprovizionare cu gaz a țării din producția internă – stimularea investițiilor printr-un cadru legislativ adecvat și organizarea unui concurs public de ofertare a unor concesiuni petroliere noi.
De ce anume este nevoie în prezent? Ce își doresc investitorii?
Multe aspecte trebuie luate în considerare atunci când se fac investiții în industria petrolieră, atât din perspectivă globală, cât și națională. Când vine vorba de stabilitate politică și de reglementare, există cu certitudine o nevoie de îmbunătățire în România, unde ultimii ani au adus multe decizii care au afectat negativ industria.
De exemplu, impozitul pe venitul suplimentar rezultat din liberalizarea pieței gazelor, introdus în 2013, a devenit permanent anul trecut. Pe lângă asta, tot anul trecut, au fost introduse și alte modificări legislative, care impun producătorilor să vândă 50% din producția lor pe piețele centralizate, ceea ce limitează în mod evident capacitatea producătorilor de a dispune liber de gazul produs. Așa cum am discutat mai devreme, la finalul anului Guvernul a adoptat OUG 114, care a generat neîncredere în rândul investitorilor, limitând prețul gazelor naturale și adăugând un impozit de 2% pe cifra de afaceri. Toate aceste măsuri au fost introduse fără a se consulta în prealabil industria.
Ceea ce lipsește cel mai mult este un dialog între mediul de business și mediul politic, o conversație obiectivă, argumentată și transparentă, urmată de niște decizii responsabile cu o viziune pe un termen mediu și lung, politici clare și asumate orientate spre dezvoltare.
Proiectul Strategiei Energetice Naționale (SEN) satisface reprezentanții industriei?
Există multe concluzii valoroase în strategie, dar provocarea pe care o vedem este chiar implementarea acestor concluzii și traducerea lor în rezultate. Suntem de acord, de exemplu, că există o mare nevoie de stimulare a explorării și producției prin investiții, totuși măsurile recente ale statului au fost destul de descurajatoare față de investitori.
Viziunea noastră se referă la trei elemente-cheie: un mediu fiscal și de reglementare previzibil și stabil, care să includă o deschidere către ceea ce industria are de spus, modernizarea Legii Petrolului nr. 238/2004 pentru a crea o mai mare eficiență pe parcursul proceselor de autorizare a operațiunilor prin simplificarea procedurii de autorizare și prin facilitarea accesului la teren.
Ne dorim să colaborăm îndeaproape cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale și ca aceasta să aibă mai multă capacitate decizionala și resurse necesare pentru a-și îndeplini misiunea.
Ce are în plan ROPEPCA să realizeze pe termen scurt și mediu?
Scopul nostru, în cadrul ROPEPCA, este să îmbunătățim percepția generală asupra industriei și să avem un dialog activ și constructiv nu doar cu autoritățile, ci și cu societatea în ansamblu, crescând gradul de conștientizare a importanței unui sector energetic bine funcțional pentru creșterea economiei. Propunem o abordare transparentă și constructivă în dialogul nostru cu părțile interesate din sectorul public și privat, în care putem folosi expertiza noastră pentru a dezvolta proiecte care pot aduce beneficii societății în general și ne bazăm pe concluziile studiilor de impact realizate la timp. Prin participare activă, ne propunem să fim implicați într-o legiferare care să creeze un cadru pe termen mediu și lung în care industria să funcționeze.
Mesajul dvs pentru autorități și actorii din industria O&G Upstream…
Dezvoltarea sectorului upstream din România se poate face doar prin colaborarea dintre mediul public și privat. La fel ca și multe alte industrii, suntem în continuă schimbare și suntem deschiși dialogului cu factorii decizionali pentru concretizarea unor politici publice care să se adreseze cu adevărat nevoilor consumatorilor, pentru dezvoltarea responsabilă a afacerii prin grija față de angajaț și consumatori.
Vă mulțumesc și vă doresc succes în activitate.
Saniya Melnicenco, Presedinte ROPEPCA, este Directorul Departamentului Juridic si Coorporate Affairs din cadrul societății NIS PETROL. Saniya este responsabilă de coordonare juridică și reglemenare pentru sectoarele Upstream, Downstream și departamentul energetic a sucursalei NIS j.s.c. Novi Sad în România, incepand cu anul 2012. Saniya detine o diploma delicenta in drept (LLB), specializarea in Drept Civil si Drept International din anul 2001 și are experiență în diverse probleme de natură juridică, experiență dobandită de-a lungul timpului în sectoarele: petrolier, IT si constructii. În anul 2017, a devenit absolventa programului Executive education programme INSEAD. Ea este membru in Asociația „Association of International Petroleum Negotiators” (AIPN) și un participant activ în cadrul Comitetului juridic al Asociației.
.png)
