- Articol realizat de David Robert, Tatiana Fiodorov şi Radu Răuţă, FEL România
Sporul populației mondiale, cu o rată medie de 2% pe an din ultimele decenii, a determinat creșterea semnificativă a consumul de energie, situație ce a generat probleme majore de mediu. Este preconizată o creștere a cererii de alimente cu 35-56% până în 2050, iar practicile agricole tradiționale provoacă un consum ridicat de energie și emisii de CO2. Pentru a răspunde acestor provocări, producția de energie regenerabilă a devenit o preocupare majoră la nivel mondial.
În sectorul agricol, energia fotovoltaică are cea mai mare pondere. Cu toate acestea, parcurile fotovoltaice pot cauza eroziunea solului și necesită suprafețe mari de teren pentru amplasare, o problemă pentru țările unde suprafețele de teren adecvate parcurilor sunt limitate sau sunt deja folosite în scopuri agricole.
Proiectate pentru a maximiza potențialul acestor tehnologii și a trata situațiile dificile din sectorul agricol, agrovoltaicele reprezintă alternativa ce îmbină agricultura tradițională cu parcurile fotovoltaice. Amplasând panourile fotovoltaice pe terenurile agricole, fermierii își pot folosi terenul atât pentru cultivare, cât și pentru generarea de energie regenerabilă. Acest lucru permite fermierilor utilizarea la maxim a terenurilor și creșterea veniturilor, fără a fi necesară extinderea terenului agricol.
Folosind un sistem agrovoltaic, randamentul unui teren agricol poate fi îmbunătățit cu aproximativ 60%. Totodată, pe lângă maximizarea folosirii terenului de către fermieri, panourile fotovoltaice protejează culturile de grindină și umbresc plantele, fapt ce reduce expunerii acestora la radiația solară intensă și diminuarea evaporării apei.
Mai mult decât atât, energia provenită de la panourile fotovoltaice poate fi folosită pentru alimentarea sistemelor de irigații sau încălzirea serelor pe timpul iernii, aceste beneficii oferind un randament mai ridicat al culturilor.
Agrovoltaicele se încadrează în filosofia economiei circulare care generează valoare suplimentară pentru comunitate permițându-i să recupereze terenuri utilizate în construcția de centrale solare pentru uz agricol, ceea ce promovează dezvoltarea durabilă a acestor comunități locale. Introducerea sistemelor agrovoltaice permite îmbunătățirea securității energetice a comunității locale și permite agricultorilor să își reducă dependența de sistemul energetic național. Proiectele experimentale derulate până în acest moment au fost posibile datorită parteneriatelor inițiate cu universități și institute de cercetare, companii, firme de inginerie, organizații non-profit și startup-uri.
Însă, deși aceste sisteme fotovoltaice vin cu multiple beneficii, costul lor ar putea să îi descurajeze pe agricultori. În acest moment, costul unui kW instalat într-un sistem agrovoltaic este cu aproximativ 25% mai mare față de un sistem fotovoltaic clasic. În același timp, apa de ploaie se poate scurge la marginea modulelor fotovoltaice și, astfel, contribui la spălarea și eroziunea solului, având consecințe negative asupra plantelor.
Recent, legislația din România a fost adaptată astfel încât să permită folosirea terenurilor în sistem dual, atât în scop agricol, cât şi pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile.
Cu toate acestea, rămâne deschisă problema modului de autorizare a lucrărilor de construcții în cazul sistemului dual, precum și al intabulării dreptului de proprietate asupra parcului astfel construit. Sunt relevante exemplele din legislația străină, precum cel din Italia unde, în 2022, au fost publicate norme pentru implementarea sistemelor agrovoltaice, care încurajează dezvoltarea de astfel de sisteme prin clarificarea și detalierea cerințelor minime pe care trebuie să le întrunească un sistem fotovoltaic pentru a fi considerat „agrovoltaic”, astfel încât să fie diminuate limitele liberului arbitru din partea autorităților în evaluarea Proiectelor RES.
Articol realizat de David Robert, Tatiana Fiodorov şi Radu Răuţă alături de echipa de proiect Energy101 – FEL România, formată din Alisa Fleancu, Andrei Nistoreanu, Bogdan Roşca, Cezar Axintescu, Daniel Pascale, Daniela Goreacii, George Tecuşan, Georgian-Florentin Albu, Livia Marica, Lucian Pamfile, Luminiţa Ioana Vlaicu, Mihai Armăşel, Olivian Savin, Răzvan Cristian Varlam, Sabina Strimbovschi, Silviu Tiron, Ştefan Gaftonianu, Teorora Mîndra şi Vasi Vâlcu.
David Robert este absolvent al facultății de Energetică din cadrul Universitătii Politehnica București și membru FEL România din anul 2021. În prezent administrează mai multe unități de producere a energiei electrice din surse regenerabile în cadrul companiei Eolian Project.
Tatiana Fiodorov este avocatul asociat coordonator al Fiodorov & Partners și Director Juridic&Reglementare FEL România, fiind specializată în dreptul energiei, drept imobiliar și urbanism. Tatiana oferă consultanță juridică fondurilor de investiții internaționale, precum și investitorilor locali, într-o gamă largă de tranzacții, cum ar fi proiectele de fuziuni și achiziții în domeniul energiei regenerabile, structurarea tranzacțiilor, aspecte de finanțare și autorizare. În prezent, proiectele de energie verde în care sunt implicați avocații din echipa sa însumează peste 1 GW.
Radu Răuță este doctorand la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din România. Cu o pregătire în ştiințe politice (B.A. University of Hull şi M.Res. SNSPA), Radu lucrează în sectorul energetic din anul 2020, concentrându-se pe provocările legislative actuale cu care se confruntă industria energetică. Are 7 ani de experiență în afaceri publice, acoperind toate rolurile pentru această practică – consultant, consilier pentru factorii de decizie și expert intern. Această expertiză se îmbină cu o bogată experiență antreprenorială și de management de proiect (guvernanță corporativă, managementul riscurilor și consultanță în conformitate), atât pentru beneficiari privați, cât și publici, pe o perioadă de mai mulți ani și cu o serie de proiecte complexe livrate cu succes. S-a alăturat echipei FEL în anul 2022.