În urma apariției, în spațiul public, a unor puncte de vedere cu privire la creșterea exporturilor de energie electrică ale Romaniei după cuplarea piețelor pentru ziua urmatoare ( Atacul dur al CE Oltenia la ANRE privind exportul de energie – n.red.), ANRE face clarificări pe subiect.
În România se importă energie doar atunci când prețul de pe piața internă este mai mare decât în Ungaria, iar exportul se face când apare situația inversă, spun reprezentanţii ANRE.
Prezentăm comunicatul de presă al ANRE:
Aderarea Romaniei la proiectul 4M MC face parte din strategia României, parte integrantă din strategia UE privind înființarea pieței interne europene. Această strategie are ca suport legal tratatul UE privind eliminarea barierelor din piața internă europeană (a se vedea Directiva 2009/72/CE, Regulamentul CE 714/2009 si comunicarea Comisiei Europene din 15.11.2012)
Proiectul realizează cuplarea piețelor pentru ziua urmatoare din cele 4 state și este primul pas pentru atingerea obiectivului final, crearea pieței unice europene, conform art. 36 lit. a, b, c din Directiva 72. Pentru România acest pas a fost vital, și, având în vedere poziția geografică a țării, era unica posibilitate de a se integra în piața europeană, riscând altfel să ramână izolată, cu consecințe dintre cele mai nefaste.
Încheierea de tranzacții transfrontaliere pe aceasta piață, la fel ca și cele pe termen mediu și lung, depinde de limita fizică a capacității de interconexiune dintre Romania și Ungaria, singura țara dintre cele 3 cu care Romania are frontieră. Alocarea de capacitate dintre cele două țări se face de cele două OTS-uri, Transelectrica si MAVIR, prin mecanism comun în baza unui acord bilateral. Mecanismul de alocare a capacității constă în organizarea de licitații anuale, lunare, zilnice și intrazilnice. Cele anuale , lunare și intrazilnice sunt explicite, adică se licitează doar capacitate de transport, iar cele zilnice sunt implicite, adică se alocă simultan cu energia și capacitate, prin mecanismul de cuplare.
Deoarece Romania, comparativ cu Ungaria, are un potențial de producere a energiei electrice și deci de export mult mai mare, la licitațiile pe termen mediu și lung se adjudeca aproape întreaga capacitate pe sensul RO-HU și în proporție foarte mică pe sensul HU-RO, pentru fiecare interval orar. Astfel pentru piața cuplată rămâne un disponibil foarte mic de capacitate pe sensul RO-HU, până la circa 30 MWh/h și un disponibil mult mai mare, între 1000-1500 MWh/h pe sensul HU-RO, aplicând principiul netuirii.
Tranzacțiile comerciale pentru ziua urmatoare (iar nu circulațiile fizice de energie) între România și Ungaria au loc, prin mecanismul de cuplare, atunci când prețul energiei din cele 2 țari, pe interval orar, este diferit. Acest lucru inseamnă că țara în care prețul este mai mare va fi importatoare, iar țara în care prețul este mai mic, va fi exportatoare. Importul/exportul are loc până la egalizarea prețurilor în cele 2 țari, dacă există suficientă capacitate de schimb pe granițe. Dacă limita de capacitate de schimb pe graniță este atinsă înainte de egalizarea prețurilor, atunci prețurile ramân diferite.
Cu alte cuvinte, în România se importă energie doar atunci când prețul de pe piața internă este mai mare decât în Ungaria, iar exportul se face când apare situația inversă.
Din rapoartele primite de la OPCOM, se observă : gradul de utilizare, prin mecanismul de cuplare, a capacității pe sensul RO-HU este redus, în mai a fost de cca 8%, iar cel pe sensul HU-RO a fost de cca 48%. Se observă că, deși capacitatea alocată a fost foarte mică, ea nu a fost folosită decât în mică măsură, pentru că prețul în România în acele intervale orare a fost mai mare ca în Ungaria. Pe de altă parte, importurile au reglat prețul pieții în România, în sensul că s-a importat doar până ce prețul intern a scăzut, chiar până la același nivel cu prețul energiei din Ungaria.
De asemenea, cu privire la informațiile apărute în mass media, facem următorele precizări punctuale:
– datele furnizate de ANRE au fost 100% corecte, exporturile de energie electrică ale României au crescut cu 27% în primele 5 luni ale acestui an, comparativ cu 2014, iar cuplarea piețelor are un rol decisiv, așa cum am arătat, în reglarea și așezarea prețurilor prin mecanisme corecte de corelare a cererii și ofertei, incurajând producătorii să-și crească eficiența.
– referitor la ‘creșterea cantității de energie exportată care nu s-a realizat pe granița cu Ungaria’, menționăm că în comunicatul ANRE nu a fost făcută o astfel de afirmație, ci a fost precizat faptul că după cuplarea piețelor exportul a crescut.
– referitor la ‘analiza tranzacțiilor din PZU îin perioada 01.01.2015 – 30.06.2015’, în realitate pe granița ungară, în perioada menționată, s-a făcut export (considerând notificările rezultate din piață, nu numai din PZU, dar incluzând PZU) în cuantum de 959.902 MWh (respectiv export 2.180.242 MWh si import 1.220.340 MWh)
– referitor la afirmația potrivit căreia că ‘unele elemente de legislație secundară și reglementări ANRE-DEN blochează producătorii români, ajungându-se să se importe din Ungaria, deși prețul în România nu este mai mare decât în Ungaria’, menționăm că, dacă se importă pe PZU, înseamnă că prețul pe zona noastră a fost mai mare decât în Ungaria și importul a dus la egalarea prețurilor.
– referitor la afirmația potrivit căreia funcționarea in regim cuplat a PZU cu piețele din Cehia, Slovacia și Ungaria a fost ‘dezastruoasă pentru producătorii români’, menționăm că aceasta funcționare în regim cuplat nu este în avantajul unuia sau altuia dintre participanții la piață, ci duce la o mai mare stabilitate a prețurilor, la o uniformizare regională a lor și la creșterea siguranței în alimentarea cu energie electrică.
– afirmatia ca ‘traderii exportă energie ieftină din România, subvenționată prin certificate verzi după care o reimportă la preț dublu’, este un nonsens. Conform art. 28 din Legea 123/2012, producătorii de energie electrică din România nu pot exporta direct energie electrică. Ca urmare, ei nu pot vinde în afara PZU decât pe alte platforme OPCOM, de unde poate fi achiziționată doar de furnizori și traderi înregistrați in România, sau direct consumatorilor finali. In consecință, energia produsă de centrale din surse regenerabile nu poate fi exportată direct și, ca urmare, nici reimportată. Această energie poate fi într-adevăr revândută pe PZU la un preț mai mare decât cel cu care a fost achiziționată initial, dar acest lucru face parte din mecanismul de piață și nu are legătură cu exportul sau importul și se întâmplă și în lipsa cuplării piețelor.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Lege), în situația în care țintele naționale de energie electrică din surse regenerabile de energie sunt îndeplinite, energia electrică din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare instituit prin Lege poate fi exportată. Menționam faptul ca la nivelul anului 2014, ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în totalul consumului final brut de energie electrică al României a fost de 44%, fata de 35% cât este prevăzut la nivelul anului 2015.
În concluzie, așa cum am arătat, exportul/importul depinde doar de preț și de capacitatea de schimb disponibilă pe graniță, iar prin mecanismul de cuplare se exportă/importă în mod implicit doar până la egalizarea prețurilor sau atingerea limitei de capacitate.
ANRE are in vedere rezervarea unei capacități pentru alocarea prin mecanismul de cuplare a PZU și a solicitat OTS să realizeze o consultare publică in acest sens. În urma acestei consultări publice și luând în considerare avantajele alocării implicite prin mecanismul de cuplare s-a solicitat Transelectrica să înceapă negocierile cu partea ungară în vederea rezervării de capacitate pentru alocarea implicită într-o proporție de circa 30%. Menționăm că negocierile sunt în curs de desfășurare.
.png)
