Universitatea Politehnică București va creea o cameră curată, așa-numita „clean room” de microelectronică pentru semiconductori. Va fi o premieră pentru România, a anunțat Florin-Marian Spătaru, consilier de stat Cancelaria Prim-ministrului României, la conferința ”România – Polul Cercetării și Inovării”.
„Nu multe țări la nivel european se pot mândri cu faptul că au un „clean room”, în care se poate experimenta producția de semiconductori, de cipuri, cu produse, cu materii prime care pot fi testate experimental”, a spus Florin Spătaru.
Conferința ”România – Polul Cercetării și Inovării”, desfășurată în cadrul proiectului național ”Împreună Protejăm România”, a avut loc la Palatul Victoria, find organizată de Grupul de Presă MediaUno, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Institutul Național de Statistică și Asociația MediaUno, cu sprijinul MAPN și STS. Evenimentul și-a propus să faciliteze identificarea de soluții și strategii pentru promovarea cercetării de excelență și crearea unui mediu favorabil inovației. Pe lista speakerilor conferinței s-au aflat atât oficiali din cadrul instituțiilor publice care pot juca un rol cheie în dezvoltarea domeniului cercetării românești, cât și numeroși reprezentanți de elită ai sectorului de cercetare din România, specialiști din mediul universitar sau academic, președinți de asociații sau diverse alte entități, diplomați etc.
În intervenția sa, secretarul general al Guvernului României, Mircea Abrudean, s-a referit la rolul componentei de inovare în sectorul public și la modalitățile prin care aceasta poate fi promovată. „Inovarea nu este doar un concept modern sau un lux. Este o necesitate în adaptarea la cerințele în continuă schimbare ale societății și ale economiei. În administrația publică, inovarea nu se referă doar la tehnologie sau la procese, ci și la o mentalitate deschisă și receptivă la schimbare. Prin inovare, avem oportunitatea de a îmbunătăți serviciile pe care le oferim cetățenilor și de a ne optimiza resursele. Unul din cele mai importante aspecte ale inovării în administrația publică este crearea unui mediu propice pentru generarea și implementarea ideilor noi. Trebuie să oferim platforme și resurse pentru ca angajații din sectorul public să își poată exprima creativitatea și pentru a propune soluții inovatoare la problemele existente. De asemenea, inovarea în administrația publică necesită colaborare și parteneriate între sectorul public, sectorul privat, mediul academic și societatea civilă. Prin deschiderea canalelor de comunicare și prin implicarea tuturor părților interesate, putem identifica soluții mai bune și mai eficiente pentru problemele și provocările pe care le întâmpinăm”.
Prof. Univ. Dr. Ing. Adrian Curaj, director general al UEFISCDI, a evidențiat câțiva dintre pașii importanți făcuți la nivel guvernamental în sprijinul inovării, precum înființarea unui organism specializat în acest sens. „De anul trecut, funcționează aici, la centrul guvernului, pentru prima dată, în ultimii 20 de ani, un Comitet Național pentru știință, tehnologie-inovare, în coordonarea primului-ministru și cu reprezentare la nivel de miniștri. Aceasta înseamnă că, din toate nivelurile guvernamentale, atunci când vorbim de inovare, cercetare, tehnologii, lucrurile se întâmplă transversal și trebuie să fim în măsură să corelăm, să coordonăm, să facem ca politicile să aibă intersecție între ele și într-un fel sinergia, complementaritatea să se manifeste inclusiv cu ce se întâmplă la nivel regional. Acolo sunt miniștri, dar este și președintele Academiei Române. Este un vehicul extraordinar și mă bucur foarte mult că el este prezent și operează la nivelul centrului guvernului ”, a declarat directorul general al UEFISCDI.
„Aș vrea să mai accentuez faptul că guvernul și-a asumat o investiție fără precedent în cercetare-dezvoltare, cu o creștere semnificativă a procentului din PIB alocat cercetării-dezvoltării până în 2027, plus cei trei ani care închid un ciclu de programare. Și o arată clar documentele, nu sunt doar declarații. Planul Național, care este instrumentul prin care Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării implementează strategia de cercetare-dezvoltare și în Plan o să vedeți foarte bine opțiunea manifestată direct de Guvernul României”, a mai spus Adrian Curaj.
Laszlo Borbely, Consilier de Stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, a vorbit despre importanța creării unei rețele interinstituționale în domeniul dezvoltării durabile, dar și despre necesitatea internaționalizării colaborării pe partea de inovare, unde România poate juca un rol esențial. „Ne inspirăm reciproc și, de fapt, aceasta este una din marile provocări ale dezvoltării durabile: Cum putem să ne inspirăm unii pe alții și cum putem avea din partea guvernului o atitudine coerentă și de parteneriat față de diferitele segmente ale societății. Și eu sper că am demonstrat – Secretariatul General, Cancelaria, Departamentul de Dezvoltare Durabilă – că putem fi parteneri”, a spus Borbely.
Dr. Diana-Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul de Sănătate Publică, a subliniat, în cadrul intervenției sale, atât impactul pozitiv al inovației, cât și rolul unei bune colaborări între specialiști și decidenții politici. „Suntem cu toții conștienți de impactul semnificativ pe care cercetarea și inovația îl au asupra calității vieții noastre și asupra serviciilor medicale pe care le oferim. Acest progres este o oportunitate pe care trebuie să o valorificăm în practica clinică, pentru a aduce beneficii concrete pacienților noștri. O punte între cercetare și aplicarea clincă este fundamentul pe care se bazează îmbunătățirea continuă a sistemului nostru de sănătate și a calității vieții cetățenilor noștri. Colaborarea strânsă între comunitatea științifică, medici și decidenți politici este esențială pentru a spori eficacitatea acestui proces de transfer și pentru a încuraja inovația în domeniul medical și în alte domenii relevante. Împreună, avem puterea de a promova cercetarea și inovația în sănătate, pentru a aduce beneficii reale pacienților și pentru a construi un sistem de sănătate mai robust și mai eficient. Acest eveniment reprezintă un pas important în direcția aceasta și vă mulțumesc pentru eforturile dumneavoastră în promovarea acestor direcții de investiție, esențiale pentru binele comunității noastre”, a afirmat consilierul prezidențial.
Andrei Alexandru, secretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a vorbit și despre lansarea competiției de soluții, care își propune să găsească soluții la probleme setate de către arcul guvernamental. „Cea mai importantă și mai importantă competiție, pentru care îi mulțumesc încă o dată domnului Curaj și întregii echipe de la UEFISCDI, este cea privind centrele de excelență. Astfel, vor fi înființate 20 de centre de excelență, fiecare dintre ele cu un buget între 50 și 100 de milioane de lei, pe o perioadă de 5 ani. (…) Vorbim de domenii de vârf, precum digitalizare, industrie, spațiu, energie, climă, mobilitate, hrană, bioresurse, biodiversitate, mediu, agricultură, sănătate (în acest domeniu, vom avea chiar 4 centre de excelență). De asemenea, mai avem centre de excelență, în domeniul culturii și patrimoniului și cel al siguranței și securității civile și pentru societate, mai ales în contextul geopolitic actual. Bugetul total al acestei competiții este de 1,6 miliarde de lei, deci este practic cea mai mare competiție de proiecte de cercetare care s-a lansat vreodată în România”.
Florin-Marian Spătaru, consilier de stat Cancelaria Prim-ministrului României, a spus: „M-am întâlnit cu cercetători români, care vin și spun: Vedeți, noi când ne ducem la saloane internaționale, de fiecare dată, vin reprezentanți ai unor țări și ne întreabă cum pot lua aceste proiecte. Din păcate, în România, aceste proiecte nu sunt finanțate corespunzător sau legătura cu industria, modul în care se regăsesc în sectoarele economice, și cercetarea în sine, această legătură trebuie cumva stimulată. Avem foarte multe proiecte, brevete de cercetare-inovare la OSIM. Ce facem cu ele? Cum le punem în valoare și cum reușim ca această inovare să se regăsească într-un produs made din România?”, a arătat Florin Spătaru.
Pe de altă parte, Maria-Manuela Catrina, Adjunct al Directorului Directoratului Național de Securitate Cibernetică, a atras atenția că este foarte important ca patentele și rezultatele cercetărilor efectuate în România să fie mai bine protejate. „Vrem să creăm un avantaj competitiv pentru România, dar ar trebui să fim atenți atunci când facem cercetare, fie că aceasta se întâmplă în institute de cercetare, într-un spațiu universitar sau într-un spațiu privat ori într-o companie românească susținută din banii publici românești. Cum putem să protejăm patentele? Cum protejăm rezultatele acestei cercetări? Cum facem ca acele rezultate de vârf pe care le obținem ‒ și sunt multe și vedem din ce în ce mai multe ‒ să rămână în România. De foarte multe ori, cercetătorii nu se gândesc că ar trebui să avem și un layer de securitate cibernetică, care să protejeze rezultatele de cercetare care se întâmplă cu tehnologie. Pentru că unde sunt tehnologii, există și amenințări. Și mai știm că, într-adevăr, cercetarea nu se naște numai între orele 8-16. Adică oamenii mai cercetează și acasă. Deci cum protejăm ceea cercetăm, este o întrebare poate printre ultimele pe lista legată de cercetare, dar nu trebuie să o uităm”, a spus Catrina.
Dr. Ing. Valentin Silivestru, președinte-director general al INCD Turbomotoare COMOTI, a abordat tema promovării tinerilor în sectorul de cercetare, arătând că nu toate domeniile sunt considerate atractive de generațiile de astăzi. „Trebuie să căutăm tinerii talentați pentru cercetare, pentru că ei există. Eu sunt dintr-un domeniu, să spunem, privilegiat, fiind la aviație, și sunt mulți copii care se duc spre acest domeniu și fac pasiuni și nu trebuie decât să-i găsim, să-i atragem și să-i încurajăm, să-i ajutăm să promoveze în domeniile acestea, dar, în același timp, să le dăm și salarii, ca să-și poată asigura traiul, să-și dea copilul la grădiniță, să-și poată plăti rata la casă și așa mai departe. Deci trebuie neaparat să le asigurăm acest confort financiar, pentru ca ei să se gândescă la cercetare. Altfel, vor căuta altă soluție ca să își rezolve aceste probleme”, a afirmat Silivestru.
Președintele-director general al COMOTI a făcut referire și la legea 25/2023, semnalând că aceasta are câteva scăpări, care creează probleme în domeniul cercetării. „Din păcate, această lege are câteva scăpări, s-au abrogat câteva articole în întregime, plecând numai de la câteva puncte. De exemplu, ca institut național de cercetare, conform noii legi, se pare că nu mai avem voie să avem microproducție, ceea ce ar fi absurd. De aceea trebuie făcute demersuri și noi am încercat împreună cu Asociația Institutelor Naționale să promovăm aceste schimbări, pentru ca legea să fie, într-adevăr, utilă cercetării românești și nu să îi facă probleme”, a declarat Valentin Silivestru.
Legat de reformarea vechilor institute de cercetare, Dr. Ing. Ioan Iordache, președinte-director general al ICMET Craiova, a apreciat că fiecare instituție de acest tip are particularitățile sale, dar și că acest proces este, în unele cazuri, absolut necesar pentru corelarea cu realitățile economice actuale. „Suntem 45 de institute în România, care nu se aseamănă între ele, decât ca o structură organizatorică (…), dar toate au fost create pe niște nevoi, la vremea respectivă, ale industriei, ale societății. Faptul că am fost adunați toți în Curtea Ministerului Cercetării sau a Autorității pentru Cercetare nu înseamnă că suntem o orchestră cu un dirijor și cântăm organizat. (…) Cercetarea trebuie împărțită pe mai multe eșaloane: cercetare-dezvoltare la nivel academic, care este cumva legătura între universități, academie, apoi cercetare-dezvoltare pe partea de produse de inovare și mai este și o parte de cercetare-dezvoltare care se referă la servicii directe pe lanțul valoric al produselor industriale, ceea ce facem noi”, a explicat directorul ICMET Craiova, adăugând că, „de multe ori, nu se poate fără reformă”. „Și dacă nu o abordezi și nu îi înțelegi spiritul și treci peste sentimentele acestea locale, s-ar putea să fii luat înainte ca un tăvălug de reformă și nu mai rămâne loc decât de un alt mall”, a spus Iordache, făcând referire la numeroasele cazuri în care fostele întreprinderi sau institute au fost transformate în centre comerciale.
Prof. Dr. Filip Cîrlea, Cercetător științific-Academia Română, a vorbit despre un studiu privind „Strategia de Dezvoltare a României până în 2045”, document elaborat de Academia Română, unde, din cele 10 capitole existente, unul este dedicat resurselor energetice și sistemului energetic în general.„În ce privește partea de resurse energetice și sistemul energetic, în notă generală, în cercetările Academiei, am făcut o evaluare a tuturor resurselor de care are nevoie energia, de materiale energetice și non energetice, și vizavi de ritmul de dezvoltare al țării noastre, pornind de la obiectivul principal al acestei strategii, acela ca, în 2045, România să se afle la nivelul de dezvoltare al PIB-ului la media Uniunii Europene”, a explicat Cîrlea. Scopul lucrării viza, potrivit cercetătorului științific al Academiei Române, inclusiv să estimeze dacă România va avea suficiente resurse și în ce condiții, pentru a satisface nevoile economiei naționale și sociale, cât și pe cele de dezvoltare, astfel încât să fie atins acest obiectiv. „Din fericire și participând toate resorturile, de la resursele de care spuneam ‒ minerale energetice, non energetice și altele asemenea ‒ și ținând cont de celelalte cerințe pe care ni le impun normele și directivele europene, adică acelea ce privesc eficiența energetică, sursele regenerabile etc, satisfac cerințele de a produce energie, în sensul larg al cuvântului. Cu simularea unor scenarii optimiste, pesimiste sau chiar a unor situații de criză, precum cele pe care le petrecem acum, România stă bine, din acest punct de vedere, pentru a-și atinge acest obiectiv”, a precizat Filip Cîrlea.
.png)
