CE Oltenia solicită autorităților să acorde atenție și producătorilor clasici de energie, să elaboreze prevederi legislative care să asigure buna funcționare, deopotrivă, a tuturor producătorilor de energie.
Printr-un comunicat, reprezentanții companiei susțin că CE Oltenia ar fi putut asigura și mai multă energie României, dacă modificările legislative care au avut loc de-a lungul timpului nu ar fi condus la:
- blocarea proiectelor de reabilitare a unor capacități de productie, din cauza diminuării veniturilor și nealocarii fondurilor nerambursabile din PNI, în perioada 2013-2016, respectiv returnarea a 25% din cheltuielile eligibile efectuate pentru eficientizarea grupurilor energetice (procentul alocat în Polonia este de 40%);
- realizarea stocurilor de carbune necesare perioadelor de vârf de iarnă în condițiile lipsei fronturilor de lucru, din cauza neemiterii hotărârilor de guvern necesare exproprierilor;
- impunerea cumpărării de certificate verzi inclusiv pentru energia consumată în activitatea proprie de extracție și producție a lignitului, deși legislația precizează că producătorii sunt scutiți de la plata certificatelor verzi corespunzătoare energiei utilizate în consumul propriu tehnologic (marii consumatori de energie din România, cu excepția CE Oltenia, au fost scutiți de la achiziția unei cantități considerabile de certificate verzi, iar CE Oltenia este al treilea mare consumator de energie din România, după Alro Slatina și ArcelorMittal Galați).
Oficialii CE Olteni își exprimă surprinderea că producătorii de energie regenerabilă solicită deblocarea investițiilor în noi proiecte de producere a energiei din surse regenerabile în România, în timp ce Complexul Energetic Oltenia nu a primit si nu primește stimulente. În comunicatul companiei, se precizează, printre altele, că “este evident pentru oricine că funcționarea aleatorie a energiilor regenerabile care au dispecerizare prioritară, pune în pericol siguranța întregului Sistem Energetic Național, iar obligativitatea producătorilor pe bază de carbune de a asigura echilibrul implică majorari substanțiale de costuri cauzate de frecventele opriri/porniri și deteriorări de echipamente ce măresc costurile de producție pe MWh și scad cota de piață a energiei pe cărbune. De exemplu, CE Oltenia a avut variații de sarcină de până la 1000 MW în zilele cu rafale de vant, provocând pierderi importante”.
În condițiile meteorologice extreme de iarnă sau de vară, lipsa cărbunelui ar duce la prabușirea Sistemului Energetic Național, în astfel de perioade toată atenția fiind îndreptată către centralele aferente CE Oltenia, de a cărei funcționare beneficiază inclusiv producătorii de energii regenerabile, cât și ONG-urile care susțin campanii persuasive împotriva energiilor convenționale, fără a realiza că nu poate exista o similitudine între cotele capacităților de producere a energiei electrice din țări situate în zone geografice complet diferite. România nu dispune (cantitativ) de aceleași surse regenerabile pentru susținerea întregului sistem energetic, precum țările nordice, spre exemplu, se subliniază în comunicat.