Cele două unități ale CNE Cernavodă funcționează la capacitate astăzi, 30 martie. Nuclearelectrica a anunțat, la prima oră a dimineții, că Unitatea 2 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național. Specialiștii de la Cernavodă au avut mult de lucru în această săptămână la ambele reactoare. Problemele au fost rezolvate, însă reprezentanții SNN trebuie să dea explicații Corpului de Control al premierului care se află de câteva zile la Cernavodă.
Defecțiunile, soldate cu oprirea, respectiv reducerea de putere, a celor două reactoare nucleare, au alarmat autoritățile și pe unii actori ai pieței energiei. Pe lângă întrebările firești în astfel de situații: Ce se întâmplă la Cernavodă, de ce sunt așa multe avarii?, la care trebuie să răspundă specialiștii companiei, se vehiculează că se dorește de fapt schimbarea directorului general al SNN, Cosmin Ghiță. Cineva trebuie să răspundă pentru situația de la Cernavodă și cum oricum se vrea capul lui Ghiță, acesta este momentul, au decis șefii de la Guvern care s-au grăbit să trimită Corpul de Control la fața locului. Era de așteptat ca actuala echipă de la Palatul Victoria să vrea să schimbe șefii companiilor energetice pentru a-și promova proprii oameni (se întâmplă deja la Electrica. Citește și: Se dă startul schimbărilor la vârf în companiile energetice. La Electrica, ministrul Anton vrea noi administratori, cu mandate de 4 ani. Compania își mută sediul în clădirea America House ), dar nu este cazul să se acționeze în forță, să se creeze panică, într-o industrie de maxima securitate și într-o companie ale cărei performanțe, recunoscute internațional, sunt de necontestat. Dacă se vrea schimbarea unui director, statul – prin Ministerul Energiei – o poate face când și cum dorește, chiar și fără respectarea regulilor privind guvernanța corporativă, cum s-a tot întâmplat, că doar este acționar majoritar.
Potrivit declarațiilor directorului general al SNN, Corpul de Control al Primului Ministru verifică, momentan, respectarea procedurilor de către centrală, procedurilor manageriale și de control al calității. Pe lângă comunicările oficiale transmise de Nuclearelectrica, specialiștii Guvernului pot găsi răspunsuri la ce-i interesează să descopere în acțiunea de control în poziția oficială transmisă de Forumul Atomic Român față de situația oprilor neplanificate ale CNE Cernavodă din perioada 25-29 martie 2018.
Prezentăm comunicatul:
ROMATOM intelege preocuparea publica fata de opririle neplanificate ale Unitatilor 1 si 2 CNE Cernavoda si reducerea de putere a Unitatii 2 din perioada 25-29 martie 2018, insa din punct de vedere tehnic si al securitatii nucleare, dorim sa facem urmatoarele precizari:
- Opririle neplanificate pot fi de mai multe feluri: (i) deconectari automate ale reactorului ca urmare a interventiei sistemelor de oprire rapida sau (ii) opriri controlate ca urmare a deciziei conservative a operatorilor, la identificarea unor parametri care depasesesc conditiile standard si (iii) opriri controlate, preventive, datorate necesitatii efectuarii unor lucrari de remediere sau de mentenanta corectiva. Deciziile de oprire controlata se iau in conformitate cu normele si procedurile de securitate nucleara aplicabile in astfel de situatii. Reducerea de putere poate aparea tot din necesitatea efectuarii unor lucrari de remediere, insa reactorul ramane in permanenta conectat la retea cu totalitatea functiilor de securitate nucleara asigurate.
- Ca si practica la nivel international in industrie, se estimeaza anual un numar de ore de opriri neplanificate care sunt bugetate in vederea echilibrarii productiei si onorarii contractelor de livrare a energiei electrice fiind specifice oricarui tip de reactor si, la nivel international, sunt anuntate in aceeasi maniera in care procedeaza Nuclearelectrica.
- Desi au fost doua opriri neplanificate si o reducere de putere intr-o perioada foarte scurta de timp, ceea ce genereaza o stare de preocupare la nivel public, din punct de vedere al securitatii nucleare, riscului pentru personal, populatie si mediul inconjurator, aceste evenimente nu au un impact negativ asupra categoriilor mentionate mai sus.
- Romatom este convinsa ca Nuclearelectrica, prin expertii sai, implementeaza toate masurile necesare reducerii frecventei unor astfel de evenimente, compania fiind printre cei mai siguri producatori de energie nucleara la nivel global.
- Opririle neplanificate nu pot fi incadrate pe Scala Internationala a Evenimentelor Nucleare (INES) a Agentiei Internationale pentru Energie Atomica de la Viena, unde nivelul 0 (cel mai scazut) se refera exclusiv la deviatii, opririle de la CNE Cernavoda nefacand parte din aceste categorii.
In mod nefericit, opririle recente de la CNE Cernavoda au fost asociate in mod eronat conditiilor premergatoare care au condus la accidentul de la Cernobil. Aceasta asociere este imposibila din punct de vedere tehnic din urmatoarelelor considerente:
- a) Diferentele dintre reactoarele de tip CANDU (tehnologie utilizata la Cernavoda) si RBMK (cum a fost cel de la Cernobil) sunt fundamentale. Apararea in adancime specifica reactoarelor CANDU inseamna de fapt o abordare fundamentala a securitatii nucleare din perspectiva proiectului, constructiei, operarii.
- b) In cazul reactoarelor CANDU, exista 4 sisteme speciale de securitate: doua sisteme independente, redundante si diferite constructiv de oprire rapida, sistemul de racire la avarie a zonei active a reactorului si sistemul anvelopei.
- c) Cauza de baza a accidentului de la Cernobil a fost o deficienta de proiectare a sistemului de oprire care in conditiile efectuarii unui experiment nefericit, ceea ce nu este cazul la CNE Cernvoda, a introdus o crestere necontrolata a reactivitatii urmata de topirea zonei active si initierea accidentului atat de mediatizat.
- d) In cazul reactorului RBMK, sistemul de oprire si sistemul de control nu erau independente, existand asadar posibilitatea ca sisteme cheie de securitate sa fie ignorate si operate prin ajustari manuale ale sistemului de control. In cazul reactoarelor de tip CANDU, cele doua sisteme sunt independente, actionand in mod automat la iesirea din parametrii normali de operare.
- e) Reactorul de la Cernobil nu avea anvelopa de protectie, iar factorul cheie in eliberarea majora de radioactivitate in mediu a fost energia rezultata din arderea grafitului, moderator specific tipului reactorului RBMK. Reactoarele CANDU au sistem de anvelopare si retinere a produsilor radioactivi, fiind proiectate pentru a face fata unui accident sever iar moderatorul utilizat este apa grea.
Asadar, orice asociere intre opririle neplanificate sau reducerile de putere ale Unitatilor 1 si 2 CNE Cernavoda si cauzele accidentului de la Cernobil este imposibil de sustinut prin argumente tehnice si de operare, Romatom recomandand prudenta si o documentare riguroasa in tratarea acestor subiecte in spatiul public.
“Nuclearelectrica actioneaza in stricta conformitate cu procedurile de securitate nucleara si sunt convins ca aceste opriri, desi fara impact major de securitate nucleara, sunt analizate pentru a se asigura ca astfel de evenimente sa nu se mai repete. In industria nucleara se invata continuu din experienta, iar odata investigate cauzele, se iau toate masurile pentru evitarea reaparitiei acestora. Trebuie inteles ca aceste opriri nu sunt un risc asupra securitatii nucleare, nu reprezinta incidente sau accidente, ele sunt pur si simplu evenimente tehnice care necesita oprirea reactorului”, susține Teodor Chirica, Presedinte Onorific al Romatom.
Deconectarea reactorului 2 a avut loc după ce la începutul săptămânii au fost reconectate la SEN ambele reactoare ale SNN, în urma unor reparații. La Unitatea 1 a CNE Cernavodă a apărut unui defect la unul dintre sistemele de proces ale centralei, iar la Unitatea 2 a fost înlocuit un rulment la motorul unei pompe de condensat, din partea clasică a centralei.
Unitatea 2 s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Național în dimineața zilei de 29 martie 2018 ca urmare a declanșarii sistemului de protectie al întrerupatorului generatorului turbinei (așadar aferent sistemului electric de proces), din partea clasică, nu cea nucleară a centralei.
Reprezentanții SNN reamintesc că nu există o legatura cauzală între reducerea de putere a Unității 2 din data de 25 martie 2018 si deconectarea automată a reactorului din data de 29 martie 2018. Deconectarea automată a reactorului de la SEN este prevăzută și realizată prin sisteme de protecție prevăzute în proiect în anumite situatii, așadar reprezintă un comportament conservativ, procedurat fără impact asupra securității nucleare.
Energie mai ieftină pe bursă
Oprirea reactorului 2 de la Cernavodă a determinat o scădere cu 35% a preţului pe piaţa spot a bursei de energie OPCOM, întrucât deficitul de electricitate a fost acoperit cu producţia Hidroelectrica, mai ieftină. Energia cu livrare în ziua de vineri, 30 martie, are un preţ mediu de 116 lei pe MWh, faţă de 195 de lei, cât a fost joi preţul pe Piaţa pentru Ziua Următoare, scrie Agerpres.
CNCAN: Unitatea 2 Cernavodă s-a oprit în condiţii depline de securitate radiologică şi nucleară
Oprirea neplanificată a Unitatii 2 a avut loc „conform procedurilor de sistem ale CNE Cernavodă şi specificaţiilor tehnice ale echipamentelor energeticede bază, turbină şi generator, transmise de furnizori, cu respectarea procedurilor de trecere a reactorului nuclear în funcţionare la putere redusă pe perioada desfăşurării activităţilor de depistare a defectului şi de remediere a acestuia până la repunerea în funcţiune, recuplarea la sistem şi încărcarea la putere maximă”, precizează CNCAN, într-un comunicat.
Compartimentul de specialişi CNCAN cu sediul permanent în incinta CNE Cernavodă a participat la supravegherea opririi neplanificate a Unităţii 2 conform procedurilor CNCAN, asigurând monitorizarea parametrilor funcţionali şi verificarea lipsei complete a influenţelor radiologice asupra personalului de exploatare, mediului şi populaţiei din zonă, precum şi lipsei oricărui eveniment de natură radiologică sau nucleară.
„Confirmăm faptul că pe teritoriul României radioactivitatea mediului este de 10 ori mai mică decât limita de alarmare (200 Bq/m3), precum şi că debitul de doză gamma externă este, ca medie, de 10 ori mai mic decât limita de alarmare (10 µSV/h). Aceste date sunt confirmate în baza rapoartelor Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului a Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului, care conţin informaţii referitoare la radioactivitatea probelor de aerosoli”, menţionează CNCAN.
Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) are ca atribuţii reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, inclusiv cele din domeniul producerii energiei pe filieră nucleară.
