- Introducerea prețului carbonului în sectorul clădirilor și în cel al transportului rutier ar trebui să fie însoțită de compensații sociale eficace
- A fost instituit Fondul social pentru climă, o parte din acesta urmând să fie finanțat prin licitarea certificatelor de CO2 provenite din ETS 2. România va primi aproximativ 6 miliarde euro
Autor: Florentina MANEA, Director General, Carbon & Energy Management
Comisia Europeană a propus un nou sistem separat de comercializare a certificatelelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru toate cantitățile de combustibili eliberați pentru consum pentru transportul rutier, pentru clădiri și alte sectoare industriale – ETS 2. Spre deosebire de ETS existent, ETS 2 se adresează entităților care trebuie să plătească accize pe energie, cum sunt antrepozitele fiscale și furnizorii de combustibili, nu și consumatorilor finali de combustibili. Astfel, entitățile reglementate care intră sub incidența ETS2 trebuie să restituie certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru emisiile care corespund cantităților de combustibili pe care le-au pus în consum, începând cu 2027, însă raportarea emisiilor va începe de la 1 ianuarie 2025, iar monitorizarea acestora se face din acest an.
Despre noile reguli, obligațiile introduse prin ETS 2, efecte și măsuri ce se impun a fi luate pentru protejarea grupuruilor vulnerabile cele mai afectate, în special gospodăriile afectate de sărăcie energetică sau în materie de transport, aflăm de la Florentina MANEA, Director General al companiei de consultanță în domeniul schimbărilor climatice și protecției mediului – Carbon & Energy Management.
Din acest an, operatorii din toate activitățile reglementate de legislație ce vor intra sub incidența ETS 2 trebuie să își monitorizeze emisiile conform legislației în vigoare și să obțină autorizație privind emisiile de gaze cu efect de seră.
Începând cu 1 ianuarie 2025, orice entitate reglementată care va intra sub prevederile ETS 2 trebuie să dețină o autorizație valabilă si nu va mai putea pune pe piață combustibil pentru consum către sectoarele menționate, cărora le revine obligația de a plăti acciza exigibilă aferentă.
Primul an de conformare este 2027 cu obligația de restituire a certificatelor de CO2 până la 31 mai 2028.
Această etapizare permite să înceapă în mod ordonat și eficient mecanismul ETS 2 și permite, de asemenea, să fie puse în aplicare măsuri pentru a asigura o introducere echitabilă din punct de vedere social a schemei de comercializare a certificatelor de emisii în sectorul clădirilor, al transportului rutier și în alte sectoare, astfel încât să se atenueze impactul prețului carbonului asupra gospodăriilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili.
Certificatele pentru sectorul clădirilor și al transportului rutier vor fi alocate numai prin licitație, fără a exista alocări de certificate cu titlu gratuit. Entitățile reglementate vor trebui să raporteze cota medie a costurilor legate de restituirea certificatelor (conformare) pe care le-a transferat consumatorilor în anul anterior și este menită să combată practici necorespunzătoare.
Prețul gazului natural furnizat către populație sau către alte sectoare industriale și costul benzinei și motorinei vor avea înglobate și prețul certificatelor de CO2, fapt ce va determina o creștere a acestora începând cu anul 2027.
Gazul natural este unul din combustibilii care intră sub incidența ETS 2, însă sunt și alți combustibili incluși cum ar fi: benzina cu plumb și fără plumb, motorina, GPL, păcura, cocs, cărbune.
Începând cu anul 2027 prețul gazului natural furnizat către populație sau către alte sectoare industriale care nu sunt incluse în schema EU ETS actuală, va avea o creștere de aproximativ 0,06 RON/KWh, determinat de faptul că acesta va avea înglobat și prețul certificatelor de CO2.
Notă: Calculul a avut la bază o valoare a certificatelor de CO2 de 60 Euro/certificat și 0,205 kgCO2/kWh.
Începând cu anul 2027, costul benzinei și motorinei va avea o crestere de aproximativ 0,8 RON/l de benzină sau motorină, determinat de faptul că acesta va avea înglobat și prețul certificatelor de CO2.
Notă: Calculul a avut la bază o valoarea a certificatelor de CO2 de 60 Euro/Certificat și emisia specifică [tco2/t] de 3,254 tCO2/t motorină și respectiv 3,116 t CO2/t benzină.
Din 2007, operatorii economici din domenii precum energie, ciment, îngrășaminte chimice, siderurgie, metalurgie, var, hârtie, celuloză, ceramică și ulterior din 2012 operatorii de aeronave, au obligația monitorizorii emisiilor de CO2 și restituirii certificatelor de CO2 pentru emisiile lor verificate din anul anterior.
EU ETS reprezintă primul sistem de tranzacționare a emisiilor de CO2 din lume, care are ca obiectiv îndeplinirea angajamentelor asumate de către Statele Membre (SM), de limitare a emisiilor de CO2 prin reducerea emisiilor generate de o parte din activitățile industriale. Toate sectoarele economiei trebuie să contribuie la realizarea reducerilor emisiilor de CO2, prin urmare, obiectivul ambițios al EU ETS a trebuit ajustat pentru a fi în conformitate cu angajamentul de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii pentru 2030 și cu obiectivul de a realiza neutralitatea climatică până cel târziu în 2050. Sistemul Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră ( EU ETS) are la bază principiul „poluatorul plătește”.
Astfel, prin Comunicarea Comisiei din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 – Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor”, s-a subliniat provocarea specifică pe care o reprezintă reducerea emisiilor în sectorul clădirilor și în cel al transportului rutier.
Prin urmare, s-a decis extinderea schemei comercializării certificatelor de emisii prin includerea emisiile generate de sectorul clădirilor, al transportului rutier și a altor sectoare (ETS 2), considerându-se că acoperirea tuturor emisiilor generate de arderea combustibililor ar contribui la atingerea obiectivului de neutralitate climatică.
În România, sectorul transporturi rutiere deține cea mai mare pondere în totalul emisiilor supuse schemei ETS 2, urmat de sectorul clădirilor comerciale și rezidențiale.
A fost instituit Fondul social pentru climă, o parte din acesta urmând să fie finanțat prin licitarea certificatelor de CO2 provenite din ETS 2. România va primi aproximativ 6 miliarde euro
Introducerea prețului carbonului în sectorul clădirilor și în cel al transportului rutier ar trebui să fie însoțită de compensații sociale eficace. România ar trebui să cheltuiască veniturile obținute în urma licitării certificatelor de CO2 în sectorul clădirilor, al transportului rutier și în alte sectoare, pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile, inclusiv gospodăriile afectate de sărăcia energetică, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili care sunt afectați în mod deosebit de sărăcia energetică și de sărăcia din perspectiva transporturilor, prin sprijinirea investițiilor pentru creșterea eficienței energetice și accesul la mobilitate și transporturi cu emisii zero și cu emisii scăzute.
În acest sens, a fost instituit Fondul social pentru climă care va oferi finanțare specifică pentru a sprijini grupurile vulnerabile cele mai afectate, în special gospodăriile afectate de sărăcie energetică sau în materie de transport. Obiectivul general al fondului este de a contribui la o tranziție echitabilă din punct de vedere social către neutralitatea climatică prin abordarea impactului social al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier.
Fondul va avea o alocare în cuantum maxim de 65 miliarde EUR pentru perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2032, iar România va primi aproximativ 6 miliarde EUR. O parte din Fondul social pentru climă va fi finanțat prin licitarea certificatelor de CO2 provenite din ETS 2.
Până la 30 iunie 2025, România trebuie să prezinte Comisiei Europene un plan social pentru climă. Planul ar trebui să urmărească două obiective. În primul rând, ar trebui să ofere gospodăriilor vulnerabile, microîntreprinderilor vulnerabile și utilizatorilor de transport vulnerabili resursele necesare pentru a finanța și a realiza investiții în eficiența energetică, decarbonizarea încălzirii și răcirii și în vehicule și mobilitate cu emisii zero și cu emisii scăzute, inclusiv prin intermediul cupoanelor, al subvențiilor sau al împrumuturilor cu dobândă zero. În al doilea rând, ar trebui să atenueze impactul creșterii costului combustibililor fosili asupra persoanelor celor mai vulnerabile și, prin urmare, să prevină sărăcia energetică și sărăcia din perspectiva transporturilor în perioada de tranziție, până la realizarea unor astfel de investiții.
Planul social pentru climă trebuie să includă măsuri încadrate în reformele planificate și în angajamentele asumate în cadrul Planulului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030.
Fondul social pentru climă trebuie să finanțeze măsuri concrete pentru combaterea sărăciei energetice și de mobilitate, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, respectiv:
- Reducerea taxelor și impozitelor pe energie sau oferirea altor forme de sprijin direct pentru a face față creșterii prețurilor la transportul rutier și la combustibilul pentru încălzire. Această măsură ar urma să fie eliminată treptat până la sfârșitul anului 2032.
- Stimulente pentru renovarea clădirilor și pentru trecerea la surse regenerabile de energie în construcții.
- Stimulente pentru trecerea de la transportul privat la cel public, mașini partajate sau mersul cu bicicleta.
- Sprijin pentru dezvoltarea unei piețe second-hand pentru vehicule electrice.
Despre Florentina Manea. Este Director General al companiei de consultanță în domeniul schimbărilor climatice și protecției mediului, Carbon & Energy Management. Deținând o diplomă de licență în Ecologie și Protecția Mediului de la Universitatea din București, precum și un master în Dreptul Intern și Internațional al Mediului de la Universitatea Ecologică din București și alt master de Comunicare Managerială la Universitatea Politehnica din București, Florentina are peste 20 de ani de experiență în roluri tehnice și manageriale în diverse proiecte și instituții cheie naționale/internaționale, în domeniul schimbărilor climatice.
Activitatea ei implică, în principal servicii de consultanță pentru instalațiile aflate sub schema EU ETS, precum și servicii aferente domeniului schimbărilor climatice și protecției mediului. A coordonat activități de implementare a obligațiilor sub EU ETS, proiecte pe tema strategiilor naționale privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice, studii aferente inventarelor naționale de emisii de GES, și a participat la transpunerea legislației în domeniul schimbărilor climatice și dezvoltării durabile.
Florentina a deținut funcții de consilier și de director în administrația publică în cadrul Direcției de schimbări climatice și dezvoltare durabilă la Ministerul Mediului și a reprezentat România la diferite conferințe/instituții legate de mediu ale UE, OCDE și UNFCC și ulterior a coordonat activitatea mai multor operatori aflați sub incidența EU ETS, în sensul îndeplinirii obligațiilor lor.
