Curtea de Justiție a Uniunii Europene a luat, în această săptămână, două decizii importante în domeniul energiei. Prima decizie este favorabilă energiei nucleare, a doua contractelor bilaterale de energie.
Pe 23 septembrie, CJUE a emis o decizie favorabilă cu privire la conformitatea cu legislația europeană a mecanismelor de finanțare a proiectului de construcție a unei noi centrale nucleare de la Hinkley Point C în Marea Britanie, în urma contestației depuse de Austria cu privire la implementarea acestui proiect. Decizia reprezintă un semnal pozitiv pentru statele membre care inițiază sau continuă proiecte nucleare. Pentru Romania, este un mesaj de susținere a dezvoltării de noi capacități nucleare – reactoarele 3 și 4 – făcând posibilă accesarea diferitelor opțiuni de finanțare, inclusiv sprijin de la stat, susțin reprezentanții ROMATOM.
Citește și:
A doua decizie a CJUE ”dă liber” la contractele bilaterale de energie electrică. Hidroelectrica câștigă în fața Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) în ce privește exportul direct de energie electrică. Tribunalul București, în baza acestei decizii, va decide în litigiul dintre Hidroelectrica și ANRE, scrie Focus Energetic, care prezintă decizia CJUE
Este de așteptat astfel ca, în scurt timp, producătorii români de energie să aibă liber la exporturile de energie.
CJUE a decis: „Articolele 35 și 36 TFUE trebuie să fie interpretate în sensul că o legislație națională care, astfel cum este interpretată de autoritatea însărcinată cu aplicarea sa, impune producătorilor naționali de energie electrică să oferteze întreaga cantitate de energie electrică disponibilă pe platformele administrate de singurul operator al pieței naționale de energie electrică desemnat pentru serviciile de tranzacționare de energie electrică constituie o măsură cu efect echivalent unei restricții cantitative la export, care nu este susceptibilă să fie justificată pe motive de siguranță publică legate de siguranța alimentării cu energie, în măsura în care o astfel de legislație nu este proporțională cu obiectivul urmărit”.
În decizia sa, CJUE arată că ”din decizia de trimitere reiese că dispozițiile în discuție în litigiul principal, astfel cum sunt interpretate de ANRE, au efectul de a lipsi producătorii români de energie electrică care au obținut licențe de trading în alte state membre, ale căror piețe de energie electrică au o funcționare cuplată cu cea din România, de posibilitatea de a tranzacționa bilateral energia electrică și, dacă este cazul, de a o exporta direct pe aceste piețe. Or, prin faptul că împiedică tranzacționările bilaterale dintre producătorii de energie electrică și clienții lor potențiali, aceste dispoziții interzic implicit exporturile directe și presupun ca energia electrică produsă în statul membru în cauză să fie orientată mai mult spre consumul intern, după cum a recunoscut însuși guvernul român”, scrie Focus Energetic.
”Legislația în discuție în litigiul principal (adică Legea 123/2012) afectează mai mult exporturile de energie electrică, întrucât interzice exporturile directe ale producătorilor de energie electrică dinspre România, dând prioritate aprovizionării cu energie electrică pe piața națională. În consecință, o asemenea legislație constituie o măsură cu efect echivalent unei restricții cantitative, în sensul articolului 35 TFUE”, susține CJUE.
”Obligația impusă producătorilor naționali de energie electrică de a oferta întreaga cantitate de energie electrică disponibilă pe platformele administrate de singurul operator al pieței naționale de energie electrică desemnat pentru serviciile de tranzacționare depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit, de siguranță în alimentarea cu energie”, se concluzionează în Decizia CJUE.
Reamintim că, în conformitate cu prevederile Legii 123/2012, producătorii sunt obligați să vândă toată energia pe OPCOM, neavând posibilitatea să exporte direct energia electrică.
Litigiul dintre Hidroelectrica și ANRE datează din anul 2015. ANRE a constatat că între luna decembrie a anului 2014 și luna februarie a anului 2015, Hidroelectrica a încheiat în mod direct contracte de vânzare de energie electrică pe o platformă electronică maghiară de tranzacționare, încălcând obligația de a oferta întreaga cantitate de energie electrică disponibilă pe platformele OPCOM. În consecință, ANRE a decis să amendeze Hidroelectrica. Judecătoria Sectorului 1 București a anulat procesul verbal și a exonerat Hidroelectrica de la plata amenzii, însă ANRE a declarat apel împotriva acestei hotărâri. Tribunalul București a introdus cerere de decizie preliminară, având îndoieli cu privire la interpretarea articolului 35 TFUE în legătură cu o lege, cu o reglementare sau cu o practică administrativă care constituie o restricție în calea exportului precum cea în discuție în litigiul principal, scrie juridice.ro
