„Nu putem vorbi despre dezvoltare armonioasă și despre tranziție justă, ignorând o jumătate de țară care se confruntă cu efectele sărăciei energetice. Mulți dintre cetățenii noștri au de făcut o alegere dureroasă: să-și plătească facturile la energie sau să mănânce. Accesul la energie reprezintă un serviciu esențial la care toată lumea are dreptul, proclamat în Pilonul european al drepturilor sociale în 2017 și în obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU adoptate în 2015”, spune Anca SINEA, Coordonator Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) și vicepreședinte Asociația Centrul pentru Studiul Democrației (CSD), într-un interviu acordat InvesTenergy.
Sărăcia energetică extinsă la jumătate dintre gospodării reprezintă o vulnerabilitate majoră a țării și nu mai putem tergiversa aplicarea de soluții. Este momentul să acționăm cât mai rapid!, atrage atenția Anca Sinea.
– Ce a determinat înființarea Observatorului Român al Sărăciei Energetice și care sunt obiectivele principale ale acestuia?
– Modul în care o societate îi tratează pe cei mai vulnerabili membri ai săi reflectă adevărata măsură a acesteia. Din păcate, România suferă de mulți ani de această „boală” acută a sărăciei energetice, la care nu am reușit, noi ca societate, să găsim tratamentul adecvat.
Noi, la Centrul pentru Studiul Democrației (CSD), studiem fenomenul sărăciei energetice de mulți ani și suntem implicați în numeroase proiecte de cercetare și expertiză în acest domeniu, la nivel național și european. Dată fiind complexitatea sărăciei energetice și profunzimea fenomenului, este nevoie de o înțelegere a acestuia din toate unghiurile. De aceea, am considerat necesară înființarea unui organism multidisciplinar, format din experți din diverse domenii relevante pentru subiectul sărăciei energetice din România. Așa am creat Observatorul Român al Sărăciei Energetice. Este un proiect pe care l-am dezvoltat în ultimii doi ani, reunind experți din diverse arii, precum eficiența energetică a clădirilor, sărăcie energetică urbană și rurală, surse de energie durabilă, guvernanța pieței energetice, politica UE privind energia și clima etc. De la început, ne-am propus să oferim o viziune cuprinzătoare asupra sărăciei energetice în România și să sprijinim identificarea de soluții naționale bazate pe analize profunde, date și schimb de idei la nivel european.
A fost un pas necesar pe care l-am anticipat corect. Comisia Europeană a emis, pe 20 octombrie 2023, o recomandare către statele membre cu măsuri pentru a combate sărăcia energetică. Recomandarea a fost emisă având în vedere creșterea ratei acestui fenomen la nivel Uniunii, în contextul crizelor multiple traversate de Europa în ultimii ani. Ne-am bucurat să vedem că printre măsurile recomandate statelor membre se numără desemnarea și capacitarea observatoarelor naționale ale sărăciei energetice. Așa cum a explicat Comisia, ele reunesc toți actorii-cheie pentru a dezvolta o înțelegere a sărăciei energetice la toate nivelurile. De asemenea, pot oferi o platformă pentru participarea părților interesate la dezbateri naționale și locale, furnizând informații esențiale și propunând inițiative de politici.
Acesta este unul dintre obiectivele noastre cheie: de a reuni la aceeași masă toate vocile relevante în acest domeniu. Fără să acționăm împreună, nu vom reuși să reducem fenomenul sărăciei energetice la nivel național.
– Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă românii în ceea ce privește accesul la energie și costurile aferente și care este impactul sărăciei energetice asupra sănătății și bunăstării oamenilor în România?
– Sărăcia energetică este un fenomen care afectează toată Europa, dar este mai accentuat în regiunea Centrală și de Est. Cauzele macro sunt veniturile reduse ale populației și prețurile mari ale energiei raportat la bugetul familiei, parcul de clădiri vechi și degradat, ineficiența aparatelor electrocasnice din gospodării, comportamentul de consum ineficient al energiei și ponderea ridicată a populației rurale. Așa cum arată atât datele statistice naționale, cât și cele europene, România este una dintre țările din Europa printre cele mai afectate de sărăcie energetică. Vorbim despre oameni care se află în incapacitatea de a-și asigura necesarul de energie pentru încălzire, iluminat etc. la standarde adecvate sau suferă de pe urma facturilor mari la energie.
Sărăcia energetică este un fenomen cu numeroase implicații economice și sociale, precum inegalități sociale, decalaj economic, nivel de bunăstare generală redus. Dar consecințele pot fi și asupra sănătății. Există boli fizice asociate traiului în locuințe reci, precum astm, bronșite, boli cardiovasculare, ori tulburări mintale precum anxietatea sau depresia cauzate de stresul financiar de a face față facturilor mari la energie și datoriilor sau cauzate de traiul în condiții nesănătoase de locuire.
Datele publicate de noi recent, agregate pe baza informațiilor culese din Ancheta Bugetelor de Familie realizată de Institutul Național de Statistică, arată că jumătate dintre gospodăriile din România sunt afectate de acest fenomen, într-o formă sau alta, iar procentele au crescut față de anul precedent. De pildă, două din zece gospodării se află în sărăcie energetică „ascunsă”, consumând extrem de puțină energie, pentru că nu își permit să plătească mai mult. Acest lucru înseamnă că stau la propriu în frig sau încălzesc poate doar camera în care stau cel mai mult. Analiza noastră mai arată că problema sărăciei energetice afectează cetățeni din toate decilele de venit. Chiar dacă cea mai mare rată e înregistrată de cei mai săraci cetățeni, noi avem și cetățeni cu venituri medii și ridicate care sunt săraci energetic, care au locuințe ineficiente probabil, deoarece consumă mult prea mult pentru a-și menține confortul termic și plătesc facturi prea mari.
Deci sărăcia energetică nu mai este asociată neapărat cu sărăcia materială, ci afectează o plajă largă de cetățeni.
– Care sunt grupurile vulnerabile cel mai grav afectate de sărăcia energetică și ce inițiative specifice ar trebui luate pentru a-i sprijini?
– Pandemia, inflația și criza energetică au afectat foarte mult nivelul de trai al populației. Nici calitatea locuințelor noastre nu se îmbunătățește de la un an la celălalt, iar lipsa programelor care să adreseze într-un mod sistematic acest lucru nu îmbunătățește lucrurile.
Există numeroase particularități care influențează nivelul de sărăcie energetică al unei gospodării, precum factori geografici și climatici, caracteristicile gospodăriei, factori de gen, de sănătate și de nevoile specifice legate de energie și transport. Gospodăriile cu nevoi energetice mai mari, precum cele cu copii, persoane cu handicap și vârstnici, sunt mai susceptibile la sărăcia energetică. De asemenea, în rândul categoriilor vulnerabile se află femeile, în special cele mai în vârstă și mamele singure.
Avem o populație diversă afectată de sărăcia energetică și care are probleme foarte diverse. Un singur minister, cum e Ministerul Muncii, care încearcă să rezolve problema prin ajutoare de încălzire, sau Ministerul Energiei, nu e suficient. Noi trebuie să înțelegem complexitatea cauzelor care conduc oamenii în sărăcie energetică. Important este să creăm o bază de date comună din informațiile care sunt acum izolate la diverse tipuri de actori și să producem un mecanism care să aplice soluții cât mai individualizat, în funcție de problemele specifice ale gospodăriei și pe baza datelor privind: câți metri pătrați are locuința, cât este de bine izolată, ce tipuri de ferestre are, cu ce se încălzește, câți membri are familia, ce venituri are, etc.
A;adar, mecanismul trebuie să arate care probemele, unde trebuie intervenit și prin ce tipuri de politici: de ex – legate de schimbarea ferestrelor, de izolări, de schimbare a sistemelor de încălzire etc.
– Ce soluții sunt promovate de ORSE pentru a reduce impactul sărăciei energetice în țară? În aceeași notă, ce măsuri legislative sau politici considerați că ar putea contribui la reducerea sărăciei energetice în România?
– Ajutoarele de încălzire reprezintă cea mai veche soluție propusă populației. Din datele ORSE, vedem o dublare a interesului populației față de ajutoarele de încălzire. Dacă în 2021 aveam 400 mii de cereri de ajutoare satisfăcute, în anul următor am avut 800 mii. Alte politici prezente sunt cardurile sau voucherele diseminate către populație sau mecanismul de plafonare – compensare, care credem că a fost necesar ca măsură. Totuși, aceste măsuri nu au condus la reducerea sărăciei energetice, ceea ce înseamnă cu nu sunt adresate cum trebuie cauzele, care persistă și produc efecte.
Din neajunsurile acestor măsuri, am venit cu o serie de trei mari recomandări:
- Prima se referă la dezvoltarea unor politici care abordează cauzele într-un mod mai eficient și cu impact pe termen lung. Prin urmare, recomandăm înființarea unui grup de lucru tripartit și interinstituțional, care să includă reprezentanți ai pieței, ai instituțiilor statului relevante și ai consumatorilor. Acest grup ar trebui să elaboreze o analiză cuprinzătoare a situației locale și să formuleze soluții integrate și coerente, culminând într-o strategie pe termen lung, care să asigure resurse, stabilitate și predictibilitate.
- A doua sugestie se concentrează mai mult pe nivelul local. În prezent, prin ORSE testăm diverse instrumente pentru a îmbunătăți colaborarea și capacitatea administrațiilor publice locale de a interveni și de a găsi soluții specifice. Este esențial să avem strategii și resurse adaptate la nevoile fiecărei administrații publice. Am descoperit un potențial imens pentru cooperare și o dorință puternică de colaborare în comunitățile locale și în administrațiile publice locale. Cu cât există mai puțină colaborare la nivel local, cu atât eșuează mai mult politicile, având un impact negativ asupra calității vieții locuitorilor. Un instrument important pe care îl discutăm este crearea de ghișee unice, dar aceasta necesită o colaborare strânsă între administrațiile publice locale, instituțiile la nivel local și cele naționale, precum și implicarea populației.
- A treia propunere vizează faptul că politicile actuale pentru sărăcia energetică s-au concentrat în mare parte pe zonele urbane, neglijând nevoile de renovare în mediul rural. Ruralul a fost marginalizat până acum și din strategii, dar și propriu-zis prin capacitățile administrațiilor locale de a implementa strategii și de a crea proiecte. Sugerăm ajustarea acestor politici pentru a acoperi și cerințele din zonele rurale, unde predomină utilizarea lemnului în consumul de energie și unde rata de sărăcie energetică este mai mare. Este esențial să dezvoltăm soluții de diversificare a surselor de energie în mediul rural, cu accent pe energiile regenerabile, pentru a depăși dependența de lemn în gospodării.
- Bineînțeles, e nevoie să adoptăm și soluții comportamentale – cele mai accesibile opțiuni, prin educarea populației despre beneficiile eficienței energetice și a surselor regenerabile de energie. Este important să informăm și să aducem aceste politici mai aproape de oameni, explicându-le în mod simplu și direct, astfel încât să devină mai acceptate și dorite.
În concluzie aceste 3 mari grupuri de recomandări la nivel național, la nivel local și pe soluții specifice aplicate, care să aibă în vedere și mediul rural.
– Cum pot societatea civilă și sectorul privat să se implice în abordarea problemelor legate de sărăcia energetică?
– Este esențială implicarea sectorului privat în această problemă. Ghișeul unic, cu succes în mediul privat, poate fi optimizat și în sectorul public. Propunem schimbul de experiență între cele două medii pentru a îmbunătăți eficiența. Companiile de energie dețin date valoroase, dar sunt greu accesibile, de aceea cooperarea dintre sectorul public și privat este necesară. Recomandăm un grup tripartit pentru o colaborare bazată pe încredere, schimb de date și experiență, evitând duplicarea responsabilităților între sectoare și reducând costurile pentru implementarea politicilor.
Este nevoie, de asemenea, de multă comunicare, iar criza energetică a adus mai mult ca oricând acest subiect în atenția opiniei publice. De aceea ne bucurăm de sprijinul larg al mass-media pe care l-am primit și contăm în continuare pe contribuția presei la creșterea gradului de informare și educare pe marginea acestui fenomen ce afectează atât de mulți oameni din jurul nostru, fie că vorbim de rude, prieteni, vecini sau chiar propria familie.
– Cum afectează schimbările climatice și tranziția spre surse de energie mai curate problema sărăciei energetice?
– Am asistat cu toții în ultimii ani la intensificarea valurilor de căldură din cauza schimbărilor climatice. Acest lucru poate amplifica sărăcia energetică de vară, adică incapacitatea gospodăriei de a menține locuințele confortabil de răcoroase, iar riscurile asupra sănătății nu sunt de neglijat. Cei mai vulnerabili sunt bătrânii, copiii mici și persoanele cu afecțiuni de sănătate. De aceea, pentru a avea politici adaptate, e nevoie și de informații privind capacitatea gospodăriei de a satisface toate nevoile energetice, inclusiv pe timp de vară.
De asemenea, prioritare ar trebui să fie investițiile în surse regenerabile de energie și în eficiența energetică, prin renovarea cu prioritate a clădirilor cu cea mai slabă performanță energetică. Acestea sunt măsuri structurale care abordează cauzele sărăciei energetice și sprijină obiectivul Uniunii de a realiza o tranziție energetică echitabilă.
Un alt aspect crucial: fondurile europene fără precedent alocate României pentru tranziția verde reprezintă o oportunitate istorică, pe care nu avem voie să o ratăm, pentru reducerea sărăciei energetice și asigurarea unei tranziții echitabile. De aceea, ele trebuie direcționate strategic și în această direcție. Una dintre cele mai importante discuții pe care va trebui să o purtăm în următoarea perioadă la nivel național este cum vom folosi miliardele de euro de care România va beneficia prin Fondul Social pentru Climă pentru a sprijini grupurile vulnerabile de consumatori, după introducerea taxării carbonului în clădiri și transporturi prin mecanismul denumit ETS II.
– Când se va termina schema de compensare-plafonare, ce considerați că trebuie făcut? Se poate aplica ajutorul țintit către consumatorii vulnerabili, avem bază de date?
– Datele publicate recent de Eurostat arată o realitate îngrijorătoare: România e în topul UE la prețurile la energie (electricitate și gaze), care vor fi suportate integral de populație când schema de plafonare a prețurilor va expira. De asemenea, România se află printre țările UE printre cel mai afectate de inabilitatea populației de a-și încălzi adecvat locuința în timpul iernii. Toate aceste lucruri arată că fenomenul sărăciei energetice s-ar putea acutiza semnificativ, în lipsa unei strategii naționale de intervenție. Așadar e timpul să acționăm urgent. Realizarea unui Plan național integrat de combatere a sărăciei energetice, cu obiective, soluții și termene de execuție clare trebuie să devină o prioritate națională.
Identificarea corectă a consumatorilor vulnerabili și a persoanelor aflate în sărăcie energetică pe baza unor indicatori relevanți este crucială. Datele statistice referitoare la venit, condițiile de locuire și de viață, cum ar fi capacitatea de încălzire a locuinței, pot furniza informații utile pentru identificarea numărului de gospodării afectate de sărăcia energetică. Nu în ultimul rând, avem datele culese la recensământul populației. Toate aceste informații trebuie puse cap la cap, împreună cu datele pe care le dețin autoritățile locale.
– Cum vedeți evoluția situației în ceea ce privește sărăcia energetică în România în viitorul apropiat?
– Nu mai putem avea o Românie cu două viteze. Nu putem vorbi despre dezvoltare armonioasă și despre tranziție justă, ignorând o jumătate de țară care se confruntă cu efectele sărăciei energetice. Mulți dintre cetățenii noștri au de făcut o alegere dureroasă: să-și plătească facturile la energie sau să mănânce. Accesul la energie reprezintă un serviciu esențial la care toată lumea are dreptul, proclamat în Pilonul european al drepturilor sociale în 2017 și în obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU adoptate în 2015.
Considerăm că sărăcia energetică extinsă la jumătate dintre gospodării reprezintă o vulnerabilitate majoră a țării și nu mai putem tergiversa aplicarea de soluții. Este momentul să acționăm cât mai rapid! Observatorul Român al Sărăciei Energetice rămâne un partener deschis de dialog pentru Guvern și toate părțile interesate pentru găsirea în comun a celor mai bune soluții.
– Vă mulțumesc!
Anca SINEA este cadru universitar asociat departamentului de Științe Politice al FSPAC din Universitatea Babeș-Bolyai. Este doctor și cercetător în Științe Politice, studiind teme precum poziționarea României în politica energetică europeană, sărăcia energetică în regiunea CEE, comportamentul de consum al energiei în mediul rezidențial, forme extreme de vulnerabilitate energetică, piețe informale în zone de vulnerabilitate energetică, metode de cercetare a sărăciei energetice. Anca Sinea este dublu-licențiată în Relații Internaționale (SNSPA, București) și Științe Politice (Université Paris X) și are o diplomă de masterat în domeniul Relațiilor Internaționale la Academia Diplomatică din Viena și Universitatea din Viena. Anca este membru în boardul de coordonare a rețelei europene de expertiză în domeniul sărăciei energetice, COST ENGAGER, membru în boardul de coordonare a proiectului H2020 ENCHANT, este asociat în calitate de expert diferitor inițiative și consorții europene care au ca obiectiv influențarea agendei publice europene pe tema sărăciei energetice, inclusiv în calitate de expert asociat Energy Poverty Advisory Hub (EPAH). Activitatea academică se reflectă într-o serie de publicații relevante pe tema sărăciei energetice.
