- Multe investiții sunt în derulare, în cursul anului 2024 vor fi multe capacități funcționale
“România beneficiază de 1,6 miliarde de euro prin PNRR și circa 16 miliarde de euro prin Fondul pentru Modernizare, până în 2030. Cu siguranță, suntem capabili să profităm de oportunitățile tranziției energetice, de toate aceste finanțări…Echipa din Ministerul Energiei care a derulat, până în acest moment, PNRR și Fondul pentru Modernizare și schemele de ajutor de stat este formată din 30 de persoane, oameni deosebiți și profesioniști”, ne spune Dan Drăgan, Secretar de Stat în Ministerul Energiei, coordonatorul Direcțiilor Politici Energetice, Green Deal, Ajutor de Stat și Fonduri Europene, precum și Direcției Generale Piețe de Electricitate și Gaze Naturale, Eficiență și Riscuri.
Vă invităm să citiți un amplu și interesant interviu acordat InvesTenergy de către domnul Dan Drăgan, Secretar de Stat în Ministerul Energiei.
Domnule Dan Drăgan, sunteți de mai bine de 3 ani în echipa de conducere a Ministerului Energiei, în funcția de Secretar de stat. Asta înseamnă angajamente duse la îndeplinire, continuitate în muncă, decizii aplicabile. Corect?
Corect. Așa este. Am început în martie 2020, când m-am alăturat echipei de la Ministerul Economiei, energiei și mediului de afaceri. Am preluat Direcția Generală Afaceri Europene, care avea în componență domenii precum politică și tranziție energetică, politici comerciale, piață internă, programe și ajutor de stat. Din tot acel minister mamut am avut șansa să lucrez cu oameni deosebiți și profesioniști care au rămas acolo, iar cu o parte din oameni, la fel de buni și cu experiență profesională relevantă, am venit la Ministerul Energiei. A fost o perioadă plină de provocări, mai ales că era pandemie de Covid, însă, cu suport din partea domnului ministru Virgil Popescu, cu încrederea în experiența mea din mediul privat și cu sprijinul echipei am reușit să trecem acea perioadă cu succes. Pentru mine, ca persoană care am activat în mediul privat și nu am avut tangențe cu mediul de stat, cu toate că acționam într-o piață relevantă, a fost o provocare și un alt mod de abordare și de a privi lucrurile în ansamblul lor, eu fiind de cealaltă parte, solicitând și criticând, dornic să văd rezultate concrete într-o perioadă scurtă de timp.
Presupun că v-a fost mai ușor știind exact care sunt solicitările și așteptările actorilor pieței din partea ministerului…
Recunosc, nu știam cum se acționează și cum se văd rezultatele într-o funcție publică. Nu vezi, ca într-o companie, rezultatele la sfârșit de lună, trimestru, semestru sau an ci în timp și astfel nu îți poți îmbunătăți, maximiza și actualiza activitatea funcție de anumiți parametri specifici pe care îi urmărești, într-un timp scurt.
După 3 ani și jumătate la Ministerul Energiei, se văd rezultatele muncii depuse în echipă?
Mă bucur să spun că se văd rezultatele și ce este important, am reușit să rezolvăm multe dintre “enigmele” pe care le-am găsit. Provocările au fost multiple și cred că în această perioadă am reușit să soluționăm multe dintre problemele care erau în așteptare la Ministerul Energiei de foarte mult timp.
Vă rog să punctați câteva din provocările/angajamentele duse la îndeplinire, în timpul mandatului dvs la minister…
Pe parte de companii, aș dori să mă refer, în primul rând, la munca de un an și jumătate la planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia (CEO). Foarte important, se știe foarte bine în ce situație am găsit societatea, sute de milioane de euro au trebuit angajate pentru a se evita falimentul. Procesul de restructurare este în desfășurare conform planului aprobat de Comisia Europeană, în urma unui proces complex de analiză și evaluare la nivelul serviciilor Comisiei Europene a Planului de restructurare al CEO. Ministerul Energiei s-a implicat activ în acest proces care a condus la decizia favorabilă a Comisiei și aprobarea implicită a Planului de restructurare, care conține un program investițional ambițios de diversificare a portofoliului societății prin trecerea de la cărbune la capacități cu emisii reduse de carbon.
Sunt bucuros că astăzi avem contractele semnate pentru noile capacități de producție care vor fi dezvoltate în cadrul acelor Societăți special create pentru investiții (SPV-uri) pe care CE Oltenia le-a creat cu investitori privați. Avem contracte de 730 MW semnate pentru parcurile solare, cel pentru centrala de 475 MW de la Turceni și urmează semnarea contractului, în perioada imediat următoare, pentru centrala de 850 MW de la Ișalnița.
Mă refer, în continuare, la păstrarea ciclului integrat nuclear în România. Poate nu știți în ce situația se afla Compania Națională a Uraniului (CNU)! Uzina de la Feldioara este preluată de Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) împreună cu licența de exploatare din perimetrul Tulgheş-Grinţieş, ceea ce a însemnat o perioadă de 2 ani, în care s-au purtat negocieri intense cu Comisia Europeană pentru a putea păstra acest ciclu integrat în România. Prin acest proces de preluare, se elimină practic dependența SNN de o singură sursă de aprovizionare cu pulbere de dioxid de uraniu (materia primă pentru fabricarea combustibilului nuclear de la CNE Cernavodă).
Complexul Energetic Hunedoara, o societate aflată în insolvență, a funcționat o bună perioadă de timp fără a avea avizul integrat de mediu. Am reușit atragerea unui investitor privat semnificativ pentru construcția unei centrale de 1700 MW pe ciclu combinat.
Listarea a 19,84% din acțiunile Hidroelectrica deținute de Fondul Proprietatea pe bursă va contribui la creșterea transparenței, încrederii și, cu siguranță, orientarea mai mult către investiții și rezultate.
Consider că societatea Romgaz a intrat în ultimii 2 ani într-o nouă etapă de dezvoltare, consolidare, de extindere a portofoliului de activitate și mă bucur că împreună cu un management foarte profesionist am reușit să convingem acționarii de necesitatea exploatării gazelor din Marea Neagră. Mă refer la proiectul Neptun Deep, prin care Romgaz va deveni un mare jucător regional pe partea de producție de gaze naturale. După cum știți, Romgaz a preluat acțiunile Exxon în perimetrul Neptun Deep, are 50% în acest perimetru și, cu siguranță, începând cu anul 2027, primele molecule de gaz vor fi injectate în Sistemul național de transport (SNT), iar acest volum suplimentar de gaze va conduce la continuarea dezvoltării activității de furnizare de gaze naturale în economia națională. Acest proiect introduce Romgaz într-o altă ligă de jucători și această transformare va fi benefică pentru că societatea se va orienta spre maximizarea rezultatelor care pot fi obținute în diverse utilizări ale gazului metan.
Ce se întâmplă cu proiectul Centralei de la Iernut, cum decurg lucrurile acolo? Când se va finaliza investiția?
Sunt bucuros că până la urmă am ajuns la un acord și sunt încrezător că vom reuși ca prima cantitate de energie electrică ce va fi produsă de Centrala de la Iernut să fie injectată în rețea la sărșitul anului 2024.
O întârziere mult prea mare pentru această investiție….
Din păcate, ambele societăți care au avut Serviciul de inginerie, proiectare, achiziții și construcție (EPC), au intrat în insolvență. Una dintre societăți a beneficiat de un suport din partea statului spaniol și, finalmente, contractul a fost pus într-un cadru de normalitate.
Lucrările vor continua la centrală sau trebuie refăcut câte ceva….? Cât anume s-a realizat din construcție?
Până în acest moment, nu au fost identificate defecțiuni în construcție. Furnizorii de echipamente rămân aceeași, respectiv General Electric. EPC-ul care va continua acest proiect are toată documentația și experiența prin Duro Felguera, prezentă la licitație, în cadrul unui nou contract, cu alți termeni și care ne dă și nouă încrederea că acest proiect se va realiza așa cum s-a convenit. Aproximativ 80% s-a realizat până acum din centrală.
Vorbiți-ne despre Politici și Strategii în energie….
Una dintre direcțiile pe care o coordonez în cadrul Ministerului Energiei este Direcția Generală Politici Energetice și Green Deal, care are în componență domeniul politici și strategii, unde lucrează o echipă foarte pregătită, cu o expertiză relevantă în această sferă de activitate, îndrumată de o doamnă Director General dedicată acestui domeniu și de un profesionalism remarcabil.. Pot să vă spun că încep să se vadă rezultatele în tot ceea ce am întreprins pe linie de Politici energetice și Strategii. Mă refer la crearea cadrului de reglementare favorabil investițiilor în tehnologii cu emisii reduse de carbon în vederea realizării tranziției către decarbonare a sectorului energetic și a întregii economii. Aici, investițiile în sursele regenerabile de energie și în capacitățile nucleare au un rol deosebit de important în asigurarea tranziției și a asigurării securității energetice și menținerii stabilității SEN. Încheierea Acordului interguvernamental dintre SUA și România, într-un timp foarte scurt, a condus la urgentarea reluării investițiilor nucleare atât de necesare sectorului de producere a energiei electrice din România. Gândiți-vă cât au durat negocierile cu potențialii parteneri chinezi – 7 ani. Partea de reactoare modulare de mici dimensiuni (SMR), este un pas deosebit de important pentru România, vom fi în grupul primelor țări care vor utiliza această tehnologie flexibilă.
Totodată, faptul că avântul pe care Prosumatorii l-au luat – sunt peste 700 MW instalați – se datorează și unui articol introdus la implementarea Directivei 944, în 2021, privind compensarea cantitativă și cea financiară pentru această categorie de producători. Doar să ne gândim ce ar fi însemnat 700 MW mai puțin instalați în capacități de producție, unde ar fi fost prețul energiei!?
Am transpus toate Directivele relevante în domeniu: RED 2, Directiva de eficiență energetică, am reluat pregătirile pentru Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC, actualizat, la 2 ani), dezvoltăm Strategia Hidrogenului, care a fost în consultare publică și sperăm, în perioada imediat următoare, să fie adoptată. Dezvoltăm cadrul legal pentru Contractele pentru Diferență, sperăm ca prima licitație pentru noi capacități de producție să aibă loc în toamna acestui an și să ne încadrăm astfel în ținta din PNRR care prevede semnarea de contracte de cel putin 1500 MW regenerabile până la finalul acestui an.
Target-ul nostru pentru 2030 este să avem adițional 10.000 MW în energie din surse regenerabile, conectați la rețea pentru a putea să ne îndeplinim țintele și obiectivele din strategia pe termen lung. Scopul nostru este să atingem neutralitatea climatică la nivelul anului 2025. Pe de altă parte, dacă ne uităm la structura energetică din România, fără falsă modestie, remarcăm că 60% din ceea ce se produce în România este fără emisii de carbon. Stăm foarte bine comparativ cu multe țări europene. Prin toate măsurile pe care le luăm, ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic va continua să crească într-un mod accelerat. Cu siguranță, va crește ținta României pentru regenerabile, suntem într-un proces de evaluare.
Referitor la ritmul de creștere accelerat al capacităților de producție de energie din surse regenerabile, un studiu al Consiliului Concurenței evidențiază birocrația în procesul de autorizare a noilor capacități, care este anevoios și durează mult. Ce se poate face, concret?
Prin implementarea Regulamentului 943 a Directivei 944, prin noua Directivă RED III, care va fi implementată într-un ritm rapid de către țara noastră, prin noua conducere de la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), fiind multe preocupări pentru implementarea reglemetărilor secundare. Sunt convins că domnul Președinte George Niculescu are în vedere flexibilizarea și reducerea pașilor birocratici prin legislația secundară și că se va apleca cu celeritate asupra acestor aspecte.
Spuneți-ne despre ajutoare de stat și fonduri europene …
Când am preluat mandatul la minister, era în derulare o schemă de ajutor de stat pentru exceptarea marilor consumatori industriali de la plata certificatelor verzi. Intenționăm să o prelungim, având în vedere că va expira în 2024, pentru a ajuta economia națională, implicit producția de produse finite în România. Totodată, suntem foarte atenți ca această prelungire să nu impacteze investițiile realizate și absorbția certificatelor verzi în piață, care trebuie să se închidă la nivelul anului 2031. Lucrăm împreună cu ANRE la diferite scenarii astfel ca prelungirea acestei scheme să fie în beneficiul atât al consumatorilor, cât și producătorilor din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de susținere prin certificate verzi. Nu va mai fi o măsură unilaterală, ci una care să fie documentată, argumentată și să nu impacteze piața.
Schema de suport pentru industria energointensivă, care a fost implementată de domnul ministru Virgil Popescu, pentru primii 2 ani – 2019, 2020 – a fost o gură de oxigen pentru industrie și, totodată, munca depusă pentru prelungirea acestei scheme până în 2030,conferă o mai mare predictiblitate pentru această industrie, pentru a se dezvolta și a rămâne competitivă pe plan european și global.
Planul Național de Redresare și Reziliență(PNRR), adoptat la nivelul României, cu componenta 6 – Energie, după o negociere și discuții intense cu Comisia Europeană. Pentru acest PNRR, avem reforme și investiții de realizat, cea mai mare parte până în 2026, cu evaluări la 6 luni aferente unei cereri de plată. Nu a fost ușor, au existat diferențe de interpretare a celor scrise, dar printr-o muncă și eforturi deosebite s-a reușit realizarea acestora, inclusiv acolo unde au fost diferende de opinii.
Revenind la partea de investiții/finanțări, am demarat finanțările pe partea de PNRR, apelul de proiecte, analiză, contractare pentru noi capacități din surse regenerabile. Avem în analiză, în faza de precontractare și cea de semnare contracte pentru acest apel, unde sunt alocate 595 milioane de euro. Au fost depuse 750 de proiecte, target-ul nostru este de a avea minim 950 MW instalați în solar și eolian. Din evaluările noastre, suntem convinși că vom depăși acest target. Interesul a fost mare, derularea și analiza proiectelor a întârziat puțin, din motive obiective, în paralel având obligația de a încheia și semna contracte de cogenerare de înaltă eficiență pentru minim 300 MW și pentru producerea de hidrogen verde.
În paralel, în această perioadă am elaborat prima schemă la nivelul UE, de producere de hidrogen verde. Suntem prima țară europeană cu o schemă aprobată. Am lansat apelurile de proiecte, cu clauze suspensive. Am reușit să semnăm contracte pentru cogenerare de înaltă eficiență pentru termie urbană cu municipalitățile Constanța, Arad, cu Electrocentrale Râmnicu Vâlcea și Electrocentrale Craiova. Este pentru prima dată când asemenea sume – 390 milioane euro – sunt alocate pentru realizarea unor noi capacități.
Cum veți urmări toate acestea?
Avem o structură pe care o dezvoltăm și o întărim în acest moment. Primul pas, de semnare a acestor contracte în doar câteva luni, a fost făcut cu succes. În paralel, tot în această perioadă, am derulat apelul pentru hidrogen, am semnat contracte, dar la solicitarea Comisiei Europene (CE) vom relua acest apel. A fost o diferență de abordare majoră. Dacă vă uitați în PNRR avem 100 MW cu minim 10000 tone anual producție, abordarea pe care am văzut-o împreună cu CE a fost că trebuie 100 MW hidrogen, adică hidrogenul pe care îl producem îl transformăm înapoi în MW, deci nu este intrarea, este ieșirea. Deja a fost pus Ghidul pentru consultare publică și lansat apelul de proiecte. De remarcat că sunt aspecte care nu sunt clare nici în strategia la nivelul UE: cum se va transporta acest gaz, cum se vor face interconexiunile, dacă se vor folosi actualele rețele sau se vor folosi rețele dedicate de transport de hidrogen…Lucrurile nu sunt așezate.
Delgaz Grid are proiectul 20HyGrid, o premieră pentru România, care își propune să demonstreze că, din punct de vedere tehnic, este posibilă și sigură adăugarea de hidrogen, în proporție de 20% din volum, în rețelele de distribuție și instalațiile de utilizare a gazelor naturale existente în România – fără a fi nevoie de modificări ale acestora.
Da, este un proiect pilot. Știu că și Transgaz analizează cât hidrogen poate injecta pe rețeaua de transport.
Finanțări pentru noi investiții în energie. Detaliați….
Tot în această perioadă, de un an și jumătate, am dezvoltat de la zero o direcție pe ajutor de stat, și fonduri europene, care include și acest PNRR. Am avut un aport semnificativ al unor colegi care au fost detașați de la MIPE, (în special din partea domnului Director General), oameni profesioniști. Totodată, am aprobat niște scheme pentru stocarea de energie, pentru producția, montarea și asamblarea de panouri fotovoltaice și pentru producția de baterii. Am lansat apeluri, tot cu clauză suspensivă având în vedere numărul mare de solicitări de la DG Competition. Acestea au fost închise, suntem într-o perioadă de discuții cu Comisia Europeană pentru armonizarea unor termeni.
Să revenim la Fondul pentru Modernizare…
Acest mecanism este la dispoziția României până în 2030. Valoarea pe care România o va avea din acest fond este de circa 16-20 miliarde de euro, depinde de prețul certificatelor de emisii de dioxid de carbon. În paralel, aceeași echipă, nu foarte numeroasă…
Mă scuzați că vă întrerup, câte persoane fac parte din această echipă?
Echipa care a derulat până în acest moment PNRR și Fondul pentru Modernizare și schemele de ajutor de stat este formată din 30 de persoane. Faceți comparație dvs cu structuri mult mai dezvoltate din alte autorități publice centrale unde sunt sute de angajați pe o singură direcție și vedeți care au fost realizările și eficiența pe angajat, în cadrul acestei structuri.
Puteți face angajări?
Am reușit să facem câte ceva. Pentru mine a fost un contact cu realitatea și mă refer la dezvoltarea unei structuri, aprobarea, având în vedere că au fost perioade când angajările au fost suspendate în cadrul autorităților publice. Dar am obținut aprobarea pentru o Direcție și suplimentarea numărului de angajați, cu suportul domnului ministru Virgil Popescu și suportul direct al premierului Nicolae Ciucă. Urmează să ajungem, în cursul acestui an, la 100 de persoane în cadrul acestei Direcții. Nu este un proces simplu, ne dorim ca oamenii care vor lucra în această echipă să aducă plus valoare, să fie profesioniști, să aibă experiență profesională. Totodată, ne uităm și la tinerii pe care trebuie să îi formăm.
“Suntem pe prima poziție în topul țărilor angajante pe Fondul pentru Modernizare”
Echipa de la Ministerul Energiei, din Fondul pentru Modernizare, a semnat contracte și au angajat sume de 5,1 miliarde de euro până în acest moment. Suntem pe prima poziție în topul țărilor angajante pe acest mecanism. Avem contracte semnate de 424 milioane de euro cu Transelectrica, pentru proiecte majore de creștere a rezilienței, de dezvoltare a rețelei, de digitalizare. Avem o schema de 1,1 miliarde de euro pentru rețeaua de distribuție, deja sunt primele contracte semnate.
Constatăm că am dat drumul la partea de producție, la dezvoltarea rețelei de transport și distribuție, finanțăm cu 900 milioane de euro planul de restrucurare al CEO. În această perioadă am aprobat pentru finanțare, din Fondul pentru Modernizare noi capacități de producție din surse regenerabile, respectiv 2 miliarde de euro: 500 milioane euro într-o schemă pentru autorități locale, spitale, creșe, grădinițe, unități militare, baze sportive; o schemă de 525 milioane de euro pentru prosumatori, 550 milioane euro pentru producători independenți și 500 milioane euro pentru cei ce activează în sectorul agricol (Ministerul Energiei va acționa ca autoritate de management, schema va fi derulată cu colegii de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) – Ministerul Agriculturii). Am dat bani pentru cogenerare de înaltă eficiență, dar trebuie să ne gândim și la rețeaua de termoficare urbană. Am dezvoltat si aprobat o schemă de 590 milioane euro, pe care intenționăm să o lansăm în perioada următoare.
Am finanțat 2 proiecte ale Transgaz, cu aproximativ 94 milioane euro, printr-un efort intens, pentru gazoductul Tuzla-Podișor și conducta de transport gaze naturale Ghercești-Jitaru.
Toate cele prezentate au fost realizate într-un an și jumătate cu o Direcție dezvoltată de la zero. Vreau să mulțumesc pe această cale colegilor care au depus eforturi deosebite în muncă și sunt convins că recunoașterea și recompensele vor veni.
O altă direcție pe care o coordonez în prezent este Direcția Afaceri Europene și Relații Internaționale. Activitatea de afaceri europene și internaționale a fost una intensă, care s-a concretizat în creșterea vizibilității României în negocierile care au avut loc pe pachetul legislativ Green Deal și în acordurile care s-au încheiat la nivel European în contextul crizei energetice din ultima perioadă. Nu în ultimul rând, vreau să menționez și de activitatea intensă de la Bruxelles, pe partea de stopare a procedurilor de infringement pe energie. Când am venit la acest minister erau 10 astfel de proceduri, pe care în mare parte le-am rezolvat.
“Un document emis de o autoritate nu mai trebuie verificat. Nu trebuie să ne mai dublăm activitățile!”
Schemele au fost elaborate cu consultarea actorilor pieței, a asociațiilor de profil, a experților, pentru a ne atinge scopul și a dezvolta instrumente care să producă efectele scontate. Foarte important! Am permis aplicanților să înceapă derularea proiectelor după ce au transmis aplicația. Am eliminat multe din obstacolele birocratice din documentele care se solicită aplicanților. Vom continua această activitate și următoarele scheme și ghiduri vor fi și mai flexibile. Consider că un document emis de o autoritate nu mai trebuie verificat. Dacă cineva a emis acel document fără să aibă o corectă evaluare, trebuie să fie răspunzător. Dar nu trebuie să ne mai dublăm activitățile!
Concret, când vom vedea primele investiții finalizate, finanțate din PNRR și Fondul pentru Modernizare?
Multe investiții sunt în derulare: pe cogenerare de înaltă eficiență, Arad și Constanța au început să deruleze procedurile; apelul de proiecte RES din PNRR. În cursul anului 2024 vom vedea multe capacități puse în funcțiune.
Cum credeți că va arăta mixul energetic al României peste 5-10 ani?
Regenerabile, nuclear, hidro și gaz, plus stocare. În 5 ani, vom avea mari capacități de producere a energiei din surse regenerabile, o nouă centrală pe ciclu combinat la Iernut, noi centrale la Turceni, Ișalnița și Mintia, iar în următorii 10 ani, vom avea noi capacități pe nuclear -Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și primul SMR de la Doicești. De asemenea, va fi o activitate industrială mai puternică având în vedere sursele puse la dispoziție și volumul de gaze care va fi injectat din Neptun Deep. Confom planului de restructurare a CE Oltenia, până în 2030 capacitățile pe cărbune vor fi oprite, iar unele dintre ele vor rămâne în rezervă, în caz de necesititate.
Vor fi noi investiții pe parte de hidro. Vom avea o echilibrare zonală din 2024 și astfel va deveni mai interesată partea de echilibrare. Hidroelectrica va avea o piață relevantă în care să acționeze.
Așadar, nu văd vreo problemă în ceea ce privește viitorul energetic al României.
Gazele din Marea Neagră: Avem Legea offshore și decizii de investiții din partea OMV Petrom și Romgaz. Sunteți optimist în această privință?
Am preluat și coordonarea interimară a Direcției Generale Piețe de Electricitate și Gaze Naturale, Eficiență și Riscuri, de care se ocupa colegul meu George Niculescu. La Legea offshore, dezvoltată de către domnul Popescu și domnul Niculescu, s-a lucrat 9 luni de la zero pentru realizarea cadrului legislativ. Apreciez eforturile făcute de actuala conducere a ministrului, domnul Sebastian Burduja, care a continuat să deruleze ultima fază, de inițiere a aprobării acesteia. Sunt convins că domnul George Niculescu va continua, la ANRE, o activitate importantă pentru punerea în aplicare a legii.
Ce nu ați reușit să faceți, dar sunteți optimist?
Nu am reușit, pe cât de repede mi-am dorit, să populez structura pe care am creat-o din cauza barierelor administrative. Dacă lansezi un concurs de ocupare a unui post, procesul durează 45 de zile. Cred că ar trebui revizuit statutul funcționarului public. Ar trebui să ne uităm la niște sisteme mai evoluate, să vedem cum sunt funcționarii publici în alte țări.
Un alt aspect, din punct de vedere legal, care pentru mine a fost o surpriză: în cazul unui document care a fost semnat de un ministru și trebuia să ajungă în Ședința de Guvern, iar acel ministru nu mai este, se reia procedura.
La final de interviu: unde vă place să lucrați mai mult: la stat sau la privat? Argumentați
Îmi place să muncesc și să văd rezultate. Sunt orientat spre acest tip de management, al ușii deschise. Până acum a fost o experiență interesantă. Dacă m-aș întoarce în privat în acest moment, aș putea să înțeleg mai bine și partenerii de dialog guvernamentali.
Vă mulțumesc pentru interviul acordat InvesTenery.
