INTERVIU Mihaela NYERGES, Managing Partner, Nyerges & Partners: Sunt premise bune pentru o concurență mare în cadrul licitațiilor CfD. Depinde de forma finală a pachetului legislativ și de cum va fi acesta evaluat de către băncile finanțatoare

Publicat pe Categorii Actual, Esential, Interviuri InvesTenergy, Semnal
Prima Pagina Actual Esential INTERVIU Mihaela NYERGES, Managing Partner, Nyerges & Partners: Sunt premise bune pentru o concurență mare în cadrul licitațiilor CfD. Depinde de forma finală a pachetului legislativ și de cum va fi acesta evaluat de către băncile finanțatoare
  • Sunt o serie de prevederi care implică riscuri pentru investitori, unele dintre ele putând afecta bancabilitatea schemei!

Ministerul Energiei a lansat oficial schema mecanismului Contracte pentru Diferenţă (CfD). Legislația primară și ordinul de inițiere a licitației din acest an vor fi publicate săptămâna viitoare, investitorii urmând să aibă la dispoziție o perioadă de 3 luni pentru depunerea ofertelor.

La solicitarea noastră, Mihaela NYERGES, Managing Partner, Nyerges & Partners, prezintă și explică schema mecanismului Contracte pentru Diferenţă (CfD), vine cu informații clare și utile pentru investitori și, din perspectiva avocatului ce deține o experiență extinsă în sectorul energetic, punctează o serie de aspecte care pot ridica probleme și care necesită clarificare în legislație.

Vă invităm să citiți interviul acordat InvesTenergy.

Ce urmăresc autoritățile prin implementarea mecanismului contractelor pentru diferență?

Schema urmărește să accelereze investițiile în noi capacități de producere a energiei electrice pentru atingerea țintelor stabilite în Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice. Mai exact, se urmărește susținerea de investiții în proiecte eoliene onshore și solare fotovoltaicecu o capacitate totală de 5.000 MW. Având în vedere că schema a fost aprobată în baza Cadrului Temporar de Tranziție și Criză, toată această capacitate trebuie atribuită până la finalul anului 2025. Prin urmare, Ministerul Energiei are în vedere alocarea capacități în cadrul a două licitații, o licitație în anul 2024 pentru 2000 MW și o licitație în 2025 pentru 3000 MW. Fiecare licitație va fi împărțită în mod egal între cele două tehnologii.

Care sunt sursele pentru finanțarea schemei? Vorbim tot de o taxă plătită de consumatorul final, similar schemei privind certificatele verzi?

De regulă, schemele CfD sunt finanțate prin intermediul unei taxe achitate de consumatorul final și colectată de furnizori, similar schemei privind certificatele verzi. Este inovația autorităților române de a finanța schema din Fondul de Modernizare, tocmai pentru a nu crește presiunea asupra consumatorului final. Totodată, schema se va autofinanța din plățile care se vor achita de către producători în situațiile în care Prețul de Referință va fi mai mare decât Prețul de Exercitare.

Va exista, totuși, și o taxă plătită de consumatorul final, dar nu pentru a asigura lichiditatea fondului schemei, ci doar pentru a acoperi costurile administrative ale Opcom și Transelectrica în gestionarea schemei. Nu avem încă o estimare a costurilor necesare.

Dacă Fondul de Modernizare se va dovedi insuficient, Ministerul Energiei va decide cum să acopere deficitul și va urma o procedură simplificată de notificare și aprobare de către Comisia Europeană. Autoritățile estimează, însă, că cele aproximativ 3 miliarde de euro care vor fi alocate din Fondul de Modernizare vor fi suficiente pentru a asigura lichiditatea schemei pe toată perioada de aplicare a acesteia.

Autoritățile lucrează la schema CfD de câțiva ani. Există la acest moment un calendar precis pentru lansarea schemei?

Da, Ministerul Energiei a organizat recent un eveniment oficial de lansare extrem de util în care a fost anunțat și calendarul avut în vedere privind lansarea schemei.

Legislația primară și ordinul de inițiere a licitației vor fi publicate în săptămâna 1 – 5 aprilie și investitorii vor avea la dispoziție o perioadă de 3 luni pentru depunerea ofertelor. Pe parcursul acestei perioade vor fi organizate 2 sesiuni de clarificări cu privire la proces și la mecanism în sine – o conferință și o rundă de clarificări scrise. Pe parcursul lunii iulie, ofertele vor fi analizate și aplicanții vor fi notificați cu privire la rezultatul licitației, urmând ca semnarea contractelor să aibă loc până la final de august. În cazul în care unii dintre aplicanții câștigători nu se prezintă pentru semnarea contractelor, capacitatea respectivă va fi alocată în ordine aplicanților imediat clasați.

Cine gestionează schema? Cum se acordă ajutorul prin mecanismul contractelor pentru diferență?

Schema va fi gestionată și monitorizată de Ministerul Energiei dar și de alte autorități care au un rol important în derularea ei. ANRE urmează să elaboreze reglementările secundare pentru aplicarea schemei, Transelectrica va organiza procedura de licitație și selecție, iar Opcom va fi Contrapartea CfD urmând să încheie contractele cu producătorii declarați câștigători.

Ajutorul se acordă începând cu data la care proiectele sunt puse în funcțiune, fiind un ajutor de operare. El constă într-un mecanism de plăți lunare bidirecționale, calculate ca diferență între Prețul de Referință și Prețul de Exercitare. Dacă Prețul de Referință scade sub Prețul de Exercitare, Beneficiarul CfD primește diferența de la Contrapartea CfD, pentru fiecare MWh de energie electrică produsă, livrată în rețea și vândută. Dacă Prețul de Referință depășește Prețul de Exercitare, Beneficiarul CfD plătește Contrapărții CfD diferența.

Prețul de Referință este stabilit de ANRE pe baza formulei din contractul pentru diferență și a unei metodologii dedicate care urmează să fie aprobată de ANRE, fiind în esență media ponderată lunară a prețului pe piața pentru ziua următoare pentru tehnologia respectivă. Prețul de Exercitare este prețul licitat de fiecare producător, pe principiul Pay-as-bid. Pentru licitația de anul acesta, prețul de exercitare nu poate depăși 91 EUR / MWh (în cazul licitației pentru proiectele solare fotovoltaice) și 93 EUR / MWh (în cazul licitației pentru proiectele eoliene onshore).

Prețul de Exercitare urmează să fie indexat la fiecare 3 ani pe baza Indicelui Prețurilor de Consum din zona euro. Totuși, această indexare are loc doar dacă IPC a crescut cu cel puțin 10%, prag care ridică mari semne de întrebare privind aplicabilitatea practică a mecanismului de indexare.

Foarte important pentru producători este faptul că nu se fac plăți pentru intervalele de timp în care se înregistrează prețuri negative ceea ce implică riscuri din perspectiva predictibilității veniturilor, care este obiectivul principal al încheierii unui astfel de contract. Totuși, această limitare nu ține de viziunea autorităților române, ci este o condiție impusă prin reglementările adoptate la nivelul Uniunii Europene și are drept scop să nu încurajeze vânzarea de energie în intervalele cu prețuri negative.

Pe ce perioadă se aplică schema de sprijin?

Ca principiu, contractul pentru diferență se încheie pe o perioadă de 15 ani. Există, totuși, anumite situații în care producătorul este penalizat prin reducerea duratei contractului, spre exemplu dacă nu a pus în funcțiune proiectul în termen de 3 ani de la semnarea contractului sau dacă a pus în funcțiune mai puțin de 100% din capacitatea instalată licitată (dar nu mai puțin de 90% deoarece într-un astfel din urmă caz contractul încetează).

Ce condiții trebuie să îndeplinească proiectele pentru a fi eligibile?

În primul rând vorbim despre proiecte noi care utilizează doar cele 2 tehnologii sprijinite de schemă (solar fotovoltaic și eolian onshore). Nu fac obiectul acestei scheme retehnologizarea sau extinderea proiectelor existente.

Din perspectiva dimensiunii, proiectele trebuie să aibă o capacitate AC de minim 5 MW și maxim 25% din capacitatea totală alocată în licitație pentru tehnologia respectivă. Limita maximă se aplică atât pe proiect, cât și pe investitor, fiind stabilită pentru a reduce concentrarea pe piața de energie.  

Cu alte cuvinte, pentru licitația de anul acesta, un investitor va putea să participe la licitația aferentă unei tehnologii fie cu un proiect de maxim 250 MW, fie cu mai multe proiecte a căror capacitate cumulată nu depășește 250 MW.

Totodată, investitorii pot participa la schemă cu parte din capacitatea proiectului, cu condiția instalării unui echipament de măsurare separat.

Cu privire la gradul de maturitate, pentru a fi eligibile proiectele nu trebuie să fie puse în funcțiune iar lucrările de construire trebuie să nu fi fost demarate anterior datei de 20 iulie 2022.

Inițial, Ministerul Energiei a anunțat că vor fi eligibile doar proiecte care dețin ATR. Recent însă s-a schimbat optica și vor fi acceptate proiecte chiar dacă nu au obținut încă ATR-uri. Ce părere aveți despre asta?

Într-adevăr, la momentul prezentării de către Ministerul Energiei a schemei CfD în noiembrie 2022, intenția era să se admită la licitație doar proiecte mature, care dețin ATR. Mai mult, la acel moment reprezentanții Ministerului luau în considerare inclusiv să impună condiția deținerii autorizației de înființare. Spre finalul anului trecut, însă, Ministerul Energiei a anunțat că vor fi eligibile și proiectele care nu dețin încă ATR-uri pentru a crește nivelul de compețitie la licitație și a crea premisele obținerii unui preț de exercitare cât mai competitiv. Conform deciziei adoptate de Comisia Europeană pentru aprobarea schemei, ATR-ul trebuie obținut în termen de 6 luni de la încheierea contractului CfD.  

Nu cred că este o abordare greșită. Atâta vreme cât neobținerea ATR-ului conduce la executarea garanției de bună execuție ce trebuie constituită imediat după semnarea contractului CfD, cred că se va face oricum o autoselecție și vor fi descurajați să participe la licitație investitorii cu proiecte incipiente din perspectiva racordării la rețea și care nu au o vizibilitate foarte bună asupra condițiilor de racordare. Cred însă că ar fi util să se condiționeze eligibilitatea de deținerea avizului CTES (avizul privind studiul de soluție) având în vedere că la acel moment se cunosc toate condițiile de racordare, fiind doar o chestiune de timp până la emiterea ATR-ului, ceea ce în practică poate dura și 6 luni. În felul ăsta, Transelectrica are elementele necesare pe baza cărora să verifice dacă proiectul poate fi pus în funcțiune în termen de 3 ani de la semnarea contractului CfD, care este una dintre condițiile schemei.

Sunt acceptate proiectele cu instalații de stocare sau proiectele hibride?

Singurele tehnologii eligibile pentru schemă actuală sunt cele care utilizează resurse eoliene onshore și resurse solare fotovoltaice. Însă, proiectele care sunt prevăzute cu instalații de stocare sunt eligibile dacă se instalează echipament de măsurare separat pentru capacitatea de producere și dacă energia produsă este injectată direct în rețea.

În ceea ce privește proiectele hibride (eolian onsore și solar fotovoltaic), având în vedere că sunt licitații separate pentru fiecare tehnologie, proiectele sunt eligibile dacă se instalează echipament de măsurare separat pentru cele 2 componente ale proiectelor.

Cum se va realiza tranzacționarea energiei de către beneficiarii schemei?

Și legat de acest subiect a avut loc o schimbare de optică din partea Ministerului Energiei. Dacă inițial Ministerul a anunțat că beneficiarii schemei vor putea să tranzacționeze energia conform propriei strategii, ulterior s-a decis ca producătorii să poată tranzacționa energia exclusiv pe piețele centralizate (atât piețele spot, cât și forward).

Totodată, cu scopul declarat de a stimula producătorii să tranzacționeze energie prin contracte bilaterale, nu doar pe piețele spot, la propunerea ANRE, Ministerul Energiei a introdus o schemă de împărțire a profitului în cazul în care energia este tranzacționată prin contracte bilaterale. Conform acestui mecanim, dacă Prețul Contractului este mai mare decât Prețul de Referință, un procent din diferență (văzut ca Profit Excedentar) este plătit Contrapărții CfD, conform diagramelor de mai jos:

Profitul Excedentar este calculat de ANRE și plătit Contrapărții CfD anual.

Nu există reguli similare pentru cazul în care Prețul Contractului este mai mic decât Prețul de Referință ceea ce înseamnă că producătorul suportă integral pierderile într-un astfel de caz. Prin urmare, un producător ar avea interes să intre într-un astfel de contract bilateral doar dacă Prețul Contractului este mai mare decât Prețul de Exercitare.

Mai primesc producătorii garanții de origine pentru energia produsă?

Da, ANRE va emite producătorilor garanțiile de origine pentru energia produsă și livrată în rețea, fără însă ca aceste garanții de origine să poată fi tranzacționate de aceștia. Conform cadrului general aplicabil, garanțiile de origine emise producătorilor pentru energia susținută prin scheme de sprijin vor fi anulate și alocate furnizorilor proportional cu energia furnizată de aceștia.

Din perspectiva ta de avocat, este o schemă atractivă pentru investitori? Crezi că sunt anumite elemente care ridică probleme?

Mecanismul contractelor pentru diferență este extrem de așteptat de piață având în vedere dificultățile întâmpinate de producători în încheierea de PPA-uri pe termen lung și faptul că sunt puține bănci dispuse să acorde finanțare în lipsa unui PPA. În același timp, însă, cred că sunt o serie de prevederi care implică riscuri pentru investitori, unele dintre ele putând  afecta bancabilitatea schemei.

Cred că cel mai mare risc decurge dintr-o prevedere a contractului CfD conform căreia răspunderea Contrapărții CfD este limitată la fondurile pe care le primește de la Ministerul Energiei. Cu alte cuvinte, dacă se epuizează fondurile aflate la dispoziția Contrapărții CfD, aceasta are dreptul să suspende plățile pe care le datorează producătorului până primește noi fonduri, fără a datora nici măcar penalități de întârziere producătorului.

O astfel de prevedere crește foarte mult riscul de contraparte, care este unul dintre elementele esențiale pentru bancabilitatea schemei.

Mai mult, producătorul este și mai afectat de acest mecanism prin faptul că, pe perioada în care plățile sunt suspendate din lipsa de fonduri, producătorul nu are dreptul să compenseze aceste sume cu cele pe care el le datorează Contrapărții CfD, ci este obligat să le transfere într-un cont special de rezervă. O astfel de prevedere crește și mai mult lipsa de lichidități a producătorilor.

Probleme decurg și din faptul că, potrivit contractului pentru diferență, Contrapartea CfD are dreptul să înceteze unilateral contractul oricând, fără nicio culpă din partea producătorului, cu plata unei compensații către producător. După părerea mea, o astfel de prevedere vine în contradicție cu însăși esența unei astfel de scheme de sprijin. Nu vorbim despre un simplu contract comercial prin care părțile pot să își rezerve dreptul de a ieși din contract la propria discreție, vorbim despre o schemă de ajutor de stat care a fost anunțată și implementată de autorități pentru 15 ani.

Totodată, formula de stabilire a compensației de încetare se bazează pe Prețuri de Referință istorice care pot să nu ofere o reprezentare corectă a prețurilor de referință care ar fi fost aplicabile pe perioada de 15 ani de derulare a contractului dacă acesta ar fi rămas în vigoare. Prin urmare, este foarte posibil ca principiile de calcul al compensației să nu conducă la o compensare corectă pentru veniturile care ar fi fost obținute de producător dacă contractul ar fi fost executat.

Și clauzele de modificare a legii sunt foarte importante în evaluarea riscurilor pentru investitori. Contractul conține întradevăr prevederi care permit ajustarea Prețului de Exercitare (atât în sens crescător cât și descrescător) în cazul în care intervin modificări legislative care cauzează fie economii, fie costuri pentru producători. Însă, pentru a atrage o astfel de ajustare, modificările trebuie să îi privească doar pe beneficiarii schemei. Cu alte cuvinte, dacă se adoptă o măsură de tipul celor care au fost luate în ultimii ani în contextul creșterii prețurilor la energie și aceste măsuri îi privesc pe toți producătorii de energie regenerabilă, aceste modificări nu vor permite beneficiarilor schemei să ajusteze Prețul de Exercitare. Înțeleg că în alte jurisdicții, precum Portugalia sau Polonia, beneficiarii schemei sunt protejați de orice modificări legislative tocmai pentru că ei nu au posibilitatea să se adapteze la noile reglementări cum pot să facă producătorii din afara schemei.

Riscuri decurg și din lipsa unor prevederi care să limiteze răspunderea producătorilor pentru întârzieri în punerea în funcțiune a proiectelor care sunt cauzate, spre exemplu, de întârzieri ale operatorului de rețea în finalizarea lucrărilor de întărire ale rețelelor incluse în planurile de investiții. Având în vedere sancțiunile contractuale grave impuse prin contract (inclusiv încetarea automată a acestuia și executarea scrisorii de garanție) dacă proiectul nu este pus în funcțiune în termenele stabilite sau dacă mai puțin de 90% din capacitatea proiectului este pusă în funcțiune, cred că este necesară introducerea unor astfel de prevederi.

Asociațiile din industrie au transmis Ministerului Energiei observații cu privire la aspectele de mai sus, dar și cu privire la alte principii ale schemei și contractului pentru diferență. Sper că ele vor fi analizate și luate în considerare în elaborarea variantei finale a cadrului legislativ aplicabil schemei.

Există proiecte în piață care au încheia deja contracte pentru finanțare nerambursabile prin PNRR. În plus, se așteaptă un apel pentru capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile prin Fondul de Modernizare. Pot investitorii să beneficieze de ambele scheme?

Conform normelor de ajutor de stat, nu se pot cumula 2 ajutoare de stat. Așadar, proiectele care beneficiază de finanțare PNRR nu sunt eligibile pentru schema CfD. În ce privește apelul pentru Fondul de Modernizare, investitorii vor trebui să aleagă între cele 2 scheme.

Ca principiu, însă, dacă se participă la schema CfD cu parte din capacitatea proiectului, este posibilă accesarea altor scheme de sprijin pentru cealaltă parte a proiectului.

Care crezi că va fi opțiunea investitorilor? Crezi că vom avea o concurență mare în cadrul licitațiilor CfD sau vor aștepta mai degrabă lansarea Fondului de Modernizare?

Răspunsul depinde mult și de forma finală a pachetului legislativ și de cum va fi acesta evaluat de către băncile finanțatoare. Însă, din discuțiile purtate cu clienții noștri și în general în piață, opțiunea este mai degrabă pentru mecanismul contractelor pentru diferență tocmai pentru că asigură acea nevoie de predictibilitate a veniturilor, pentru că este dificilă alternativa încheierii unui PPA impus de multe dintre băncile finanțatoare și pentru că investitorii preferă o variantă de tranzacționare a energiei care le permite să profite de prețurile mari din piață din prezent versus încheierea unui PPA pe termen lung la un preț mult discountat față de prețul actual din piață. Deci sunt premise bune pentru o concurență mare în cadrul licitațiilor CfD.

Mulțumesc pentru informațiile și explicațiile foarte utile. Succes în activitate!

Mihaela Nyerges este Managing Partner al unei casei de avocatură foarte activă pe piața energiei și membru ales al Consiliului de Administrație al Asociației Industriei Fotovoltaice din România (RPIA).

Cu o experiență de 2 decenii în profesia de avocat, a asistat autorități publice, societăți deținute de stat, corporații internaționale și antreprenori locali din diverse industrii. Expertiza sa cuprinde domenii precum fuziuni și achiziții, drept imobiliar și urbanism, construcții, finanțări, drept corporativ și comercial.

Are o experiență extinsă în sectorul energetic, coordonând numeroase proiecte de investiții și achiziții complexe, și asistând mulți dintre principalii actori de pe piața de energie din România, inclusiv dezvoltatori, producători, operatori de rețea, furnizori, traderi și bănci finanțatoare, în ambele „valuri” de energie regenerabilă. Este implicată intens în activitatea asociațiilor din industrie și în consultările publice referitoare la elaborarea legislației din domeniul energiei.

Mihaela Nyerges a fost premiată la Gala InvesTenergy dedicată Specialiștilor 2023 – “Punem în lumină Avocați specializați în Energie”.


Publicat de

Cristina Trefaș

Director Editorial

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *