Foto: sursa European Economic Congress – EEC 2015
La Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului se lucrează, în prezent, la modificarea şi completarea Legii Minelor 85/2003, în vederea atragerii de investiţii în redeschiderea perimetrelor miniere închise. Elaborarea Politicii în domeniul resurselor minerale neenergetice pentru România, precum şi elaborarea şi promovarea Strategiei miniere pentru resurse neenergetice pentru perioada 2016-2035 sunt alte două priorităţi, la care adăugăm gestionarea procedurii de infringement pentru iazurile de decantare de la SC Moldomin S.A., a declarat
Dl. Maricel Popa, Secretar de Stat în MECT într-un interviu acordat InvesTenergy.
Totodată, este în curs de finalizare o strategie privind privatizarea şi atragerea de investiţii la o serie de companii din portofoliul Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului, printre care şi Transgaz. “În ceea ce priveşte transportul gazelor naturale, suntem conştienţi de importanţa securităţii energetice europene şi, în acest context, de rolul însemnat pe care România l-ar putea avea pe piaţa europeană a gazelor naturale. Transgaz a elaborat un plan de dezvoltare pe zece ani al sistemului naţional de transport gaze naturale, care cuprinde proiecte majore de investiţii în infrastructura sistemului, investiţii estimate la 1,5 miliarde euro”, a menţionat Dl. Popa.
– Coordonaţi domeniile Politică industrială, Resurse minerale neenergetice şi transport de gaze naturale la Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului. Care sunt provocarile actuale?
– În domeniul politicilor industriale, provocarea este corelată cu faptul că Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului acordă o deosebită importanţă competitivităţii industriei, având în vedere că, în România, ponderea industriei în PIB a fost de 24% în anul 2014, mult peste media UE care se situa la 16%, depăşind şi procentul de 20% propus de UE pentru anul 202.
Pe de altă parte, deşi există semne încurajatoare că UE este în proces de redresare economică, trebuie să recunoaştem că industria se confruntă cu câteva provocări majore. În România, acestea vizează, pe de o parte, provocările investiţionale pentru atingerea obiectivelor UE de mediu şi îmbunătăţirea eficienţei energetice, iar pe de altă parte, faptul că infrastructura de transport şi energetică este încă insuficient dezvoltată.
Producţia industrială va fi în continuare un element esenţial al succesului economic al UE şi implicit al României. Este nevoie însă de o nouă abordare care să pună accentul pe capacitatea de inovare, pe tehnologiile noi, pe competenţe, pe stimularea antreprenoriatului, pe internaţionalizarea afacerilor şi promovarea produselor româneşti pieţe externe. De asemenea, parcurile industriale, clusterele şi polii de competitivitate vor reprezenta factori importanţi în creşterea competitivităţii, a obţinerii de produse cu valoare adaugată mare şi în refacerea lanţurilor valorice în economia României.
De aceea, industria trebuie sprijinită să se relanseze prin inovare, inclusiv specializare inteligentă, prin facilitarea investiţiilor, prin dezvoltarea infrastructurii energetice, de transport şi de telecomunicaţii.
Este, de asemenea, importantă analizarea condiţiilor diferite în care evoluează companiile europene în raport cu concurenţii externi din punctul de vedere al preţului energiei, ajutorului de stat şi angajamentelor în domeniul schimbărilor climatice.
– Care sunt direcţiile în domeniul resurselor minerale?
– În domeniul resurselor minerale neenergetice, am putea vorbi în primul rând despre modificarea şi completarea Legii Minelor 85/2003.
Acest demers este necesar pentru a defini modalitatea de reconcesionare a perimetrelor miniere închise, pentru simplificarea procedurilor administrative de acordare a licenţelor si permiselor miniere, actualizarea redevenţelor miniere si a taxelor de explorare/exploatare, etc.; revizuirea cadrului legislativ şi a reglementărilor specific procesului de închidere a minelor, reconstrucţia ecologică şi monitorizarea postînchidere a zonelor afectate.
În baza acestor modificări, se vor putea atrage investiţii în redeschiderea perimetrelor miniere închise, creându-se astfel noi locuri de muncă şi generându-se venituri la bugetul de stat.
Elaborarea Politicii în domeniul resurselor minerale neenergetice pentru România, precum şi elaborarea şi promovarea Strategiei miniere pentru resurse neenergetice pentru perioada 2016-2035 reprezintă alte două direcţii importante în domeniul resurselor minerale.
Nu în ultimul rând, avem în vedere gestionarea procedurii de infringement pentru iazurile de decantare de la SC Moldomin S.A.
În ceea ce priveşte transportul gazelor naturale, suntem conştienţi de importanţa securităţii energetice europene şi, în acest context, de rolul însemnat pe care România l-ar putea avea pe piaţa europeană a gazelor naturale.
Avem, în acest sens, un plan de dezvoltare pe zece ani al sistemului naţional de transport gaze naturale, elaborat de compania Transgaz, care cuprinde proiecte majore de investiţii în infrastructura sistemului. Acestea sunt estimate la 1,5 miliarde euro, sursele de finanţare fiind asigurate 35% din surse proprii companiei şi 65% din surse atrase.
– Aveţi în subordine Transgaz. Vă rog comentaţi performanţele companiei (potrivit unui comunicat al companiei, profitul net este în scădere cu 12% în primul trimestru din 2015). Sunteţi mulţumit de activitatea Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale , de investiţiile realizate până în prezent?
– În ceea ce priveşte rezultatele financiare ale Trangaz pe trimestrul I 2015, scăderea cu 12% a profitului net faţă de primul trimestru al anului 2014 a fost generată de cererea mai mică de gaze naturale în industrie şi din partea producătorilor de energie, în pofida unor tăieri substantiale de cheltuieli realizate de companie. Evoluţia veniturilor Transgaz a fost influenţată negativ în primul trimestru din 2015, de reconfigurarea structurii de tarifare, pentru a acorda o greutate mai mare în tarif componentei fixe de rezervare a capacităţii în detrimentul componentei variabile de volum.
Managementul companiei Transgaz a angajat un amplu program de măsuri de intervenţie organizaţională, măsuri vizând, în principal, reducerea costurilor operaţionale, consum tehnologic, controlul achiziţiilor publice, retehnologizare, aspect care, la nivelul anului 2014, comparativ cu 2013, a condus la creşteri semnificative ale eficienţei economice şi ale profitabilităţii companiei (venituri mai mari cu 8%, cifră de afaceri mai mare cu 9%, cheltuieli totale mai mici cu 5%, profit net mai mare cu 52%, acesta ajungând la un nivel istoric de peste 500 mil.lei).
– Transgaz a semnat, în 2014, cu Exxon şi OMV Petrom, un acord complex de colaborare prin care compania şi-a asumat proiectarea şi dezvoltarea unui program de investiţii de aproximativ 1,5 miliarde de euro în mai puţin de patru ani, potrivit unui raport al administratorilor pe 2014. Practic, este un acord prin care gazele din Marea Neagră care ar urma să fie exploatate de consorţiul format din Exxon şi OMV Petrom ar urma să intre în sistemul de transport românesc. Au primit reprezentanţii Transgaz confirmarea unor finanţări europene? Este operaţional programul?
– Aşa cum am menţionat anterior, importanţa securităţii energetice europene şi rolul însemnat pe care România l-ar putea avea pe piaţa europeană a gazelor naturale au determinat elaborarea, de către Transgaz, a unui plan de dezvoltare pe 10 ani al sistemului naţional de transport gaze naturale, cuprinzând proiecte majore de investiţii în infrastructura sistemului, estimate la 1,5 miliarde euro.Transgaz a aplicat deja pentru obţinere de finanţare europeană pentru unele proiecte din acest plan (ex. proiectul BRUA – proiect aflat pe lista Proiectelor de Interes Comun la nivel European) şi se preocupă în continuare pentru obţinere de asistenţă financiară nerambursabilă pentru finanţarea investiţiilor.
– Premierul Victor Ponta declara, la finele anului trecut, că Guvernul nu trebuie să rămână cu pachetul majoritar de 58% din acţiunile companiei, putând să îşi reducă participarea, astfel încât să fie atraşi noi investitori privaţi care să permită companiei să se dezvolte. Se fac demersuri în această direcţie?
– În prezent, este în curs de finalizare o strategie privind privatizarea şi atragerea de investiţii la o serie de companii din portofoliul Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului, printre care şi Transgaz.
După aprobarea acestei strategii prin Hotărâre a Guvernului, vom putea preciza care sunt societăţile la care Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, prin structura sa specializată, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industie, va demara un proces de privatizare.
– Comunitatea Energiei a cerut Transgaz să explice motivele pentru care nu respectă reglementările UE legate de publicarea datelor despre gazele transportate, instituţia europeană urmând să evalueze cazul alături de Comisia Europeană. Mai exact, Transgaz nu publică datele privind fluxul de gaze din Rusia ce tranzitează ţara noastră spre Balcani, dar acest lucru se întâmplă din cauza contractelor impuse cu Gazprom . „Este inacceptabil pentru un membru UE să nu publice date transparente. Se poate ca Transgaz să fi încălcat reglementările din cel de-al treilea pachet energetic”, a declarat Janez Kopac, directorul Secretariatului Comunităţii Energiei, pentru site-ul ICIS, specializat în ştiri din domeniul energiei. Ati primit explicatii de la Transgaz pe acest subiect?
– Criticile formulate de directorul Secretariatului Comunităţii Energiei sunt subiective, ele neţinând cont de realitatea din teren, respectiv de obligaţiile Transgaz aferente contractelor încheiate cu Gazprom în baza Convenţiei dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul URSS din 1987 şi Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse din 1996. Chiar dacă cele două convenţii au fost denunţate unilateral în anul 2011 de Guvernul României, obligaţiile Transgaz aferente contractelor rămân în vigoare până la expirarea acestora, aspect care împiedică Transgaz să pună integral în aplicare cerinţele legislaţiei europene. Acest aspect este foarte bine cunoscut de Comisia Europeană, care în anul 2013 a suspendat procedura de infringement împotriva României pe respectiva speţă.
– Aţi declarat, în mai multe rânduri că, pe termen scurt şi mediu, cel mai economic, rapid şi sustenabil mod de creare de locuri de muncă este de a realiza parcuri industriale. Vă rog să dezvoltaţi acest subiect…
– În scopul stimulării dezvoltării economice prin crearea de parcuri industriale în diferite zone ale României, în cursul anului 2014 şi apoi în anul 2015, au fost întreprinse mai multe acţiuni destinate realizării acestui deziderat. In primul semestru al anului 2014, a fost iniţiat şi aprobat de Guvern Memorandumul cu tema Crearea de parcuri industriale în diferite regiuni ale României.
In perioada 15-17 septembrie 2014, a avut loc vizita unei delegaţii din China la Bucureşti şi, cu acest prilej, au fost invitate mai multe primării să-şi prezinte direct zona, propunerile de proiecte şi sectoare industriale cu potenţial de dezvoltare, corelat cu resursele umane şi materiale existente, infrastructura şi facilităţile oferite. Se aşteaptă propunerile părţii chineze, urmare analizei propunerilor părţii române şi vizitelor în teritoriu efectuate. In data de 27 septembrie 2014, au avut loc vizita de lucru şi întâlniri cu conducerea Camerei Economice Federale a Austriei (WKO) ale unei delegaţii a Ministerului Economiei, în cursul cărora s-a conturat oportunitatea unor acţiuni promoţionale comune.
A fost elaborat proiectul şi apoi a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr.959/29 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României nr.804/4.XI.2014, privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru stimularea şi facilitarea înfiinţării de noi parcuri industriale (CIPI).Conform prevederilor HG, componenţa CIPI este formată din reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Fondurilor Europene şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării. În HG 959/2014, se menţionează şi faptul că MDRAP asigura conducerea activităţii CIPI, iar MECT asigura secretariatul tehnic.
In luna noiembrie 2014, a avut loc o întâlnire de lucru a reprezentanţilor Ministerului Economiei la Camera Economică Federală a Austriei, având ca obiectiv stabilirea condiţiilor şi perioadei optime de desfăşurare a unei misiuni economice a reprezentanţilor autorităţilor locale din România, interesate în dezvoltarea parcurilor industriale şi atragerea de investiţii austriece în aceste obiective de dezvoltare tehnologică şi industrială. Întâlnirea s-a constituit ca o continuare a vizitei de lucru şi întâlnirilor cu conducerea WKO din luna septembrie 2014 ale unei delegaţii a Ministerului Economiei.
MECT a organizat, în luna martie 2015, o misiune economică împreună cu Camera Economică Federală a Austriei, cu participarea reprezentanţilor autorităţilor locale din România care urmează să discute direct cu potenţialii parteneri austrieci. Cu acest prilej, a avut loc un util schimb de experienţă în domeniul dezvoltării economice, investiţiilor şi parcurilor industriale, inclusiv prin vizitarea unor parcuri industriale din Austria. La această misiune economică, au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale din Iaşi, Craiova, Alexandria, Zărneşti-Braşov, Petroşani, Miercurea-Ciuc, Constanţa şi Brăila.
În continuare, prin Comitetul interministerial pentru stimularea şi facilitarea înfiinţării de noi parcuri industriale, MECT caută să identifice noi oportunităţi pentru atragerea investitorilor străini în parcurile industriale din România. Astfel, s-a creat recent un grup de lucru româno-chinez pentru continuarea relaţiilor de colaborare dintre cele două ţări şi finalizarea unor acorduri privind investiţii la diferite obiective de interes.
– Cu 4 ani în urmă, Ministerul Economiei a iniţiat un program de relansare a producţiei interne, punând accent pe produsele fabricate în România. Continuaţi acest program la minister? Detaliaţi, vă rog…
– Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, prin Departamentul Comerţ Exterior şi Relaţii Internaţioanale, sprijină promovarea produselor românesti pe pieţe externe, prin Programul de susţinere a exportului. Separat, există şi programele derulate de actualul Minister al Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, dedicate IMM-urilor şi stimulării antreprenorilor.
– Vă rog sa îmi spuneţi câţi din cei 300 consumatori industriali, beneficiari ai schemei de ajutor de stat, au depus cereri la Ministerul Economiei. Primii beneficiari inscrişi pe listă au intrat în posesia sprijinului? Daca da, care sunt aceştia?
– Până în prezent, au fost depuse treizeci de cereri, în urma cărora şaisprezece solicitanţi vor intra în posesia sprijinului în perioada următoare. În ceea ce priveşte identitatea beneficiarilor, aceasta va fi făcută publică (conform legislaţiei europene, respectiv punctele 104-106 din Orientările privind ajutorul de stat pentru protecţia mediului şi energie pentru perioada 2014-2020) după data de 1 iulie 2016.
– Dle Secretar de Stat, o ultimă întrebare în calitatea dvs. de consumator de energie şi gaze. V-aţi gândit să vă schimbaţi furnizorul de energie?
– Personal, am renegociat cu furnizorul tradiţional şi sunt mulţumit de condiţiile contractuale. Deocamdată, nu simt nevoia schimbării furnizorului., ceea ce nu înseamnă că nu mă informez în permanenţă pentru a lua deciziile corespunzătoare.
– Vă mulţumesc.
Foto: sursa European Economic Congress – EEC 2015
.png)
