- Unitățile 3 şi 4 de la Cernavodă, dar și alte investiții în sectorul regenerabilelor (instalaţii eoliene terestre şi solare fotovoltaice), hidrocentrale și o nouă capacitate pe lignit ar putea fi finanţate dacă se vor introduce contractele de diferenţă (CfD)
Cred că până la finele acestui an se pot implementa contractele de diferență, a declarat ministrul Energiei, Anton Anton, la la Energy Strategy Summit 2019, organizat de energynomics.ro
Ministrul a răspuns unei întrebări punctuale, adresate de un investitor din sectorul regenerabilelor. EDP Renewables, societate prezentă în România din anul 2008, dorește să investească în continuare, să-și lărgească portofoliul, chiar dacă condițiile actuale nu sunt favorabile, a precizat reprezentantul companiei. El a dorit să afle de la ministrul Energiei informații despre contractele de diferență și sistemul feed-in-tariff.
În ce privește modificările pe partea de energie la OUG 114, anunțate de consilierul de stat al premierului, Florin Ciocănelea, ministrul Anton Anton a precizat: „Noi, ca minister, vrem ca cetățeanul să o ducă mai bine. Dacă se ajunge la această concluzie, o modificăm (OUG 114). Nu Ministerul Energiei a inițiat-o”.
Ministerul Energiei are în vedere promovarea unui mecanism de tipul contractelor pentru diferenţă, care se va aplica tuturor proiectelor de investiţii, în vederea producerii de energie electrică în capacităţi cu emisii reduse de carbon. Unitățile 3 şi 4 de la Cernavodă, dar și alte investiții în sectorul regenerabilelor (instalaţii eoliene terestre şi solare fotovoltaice), hidrocentrale și o nouă capacitate pe lignit ar putea fi finanţate dacă se vor introduce contractele de diferenţă (CfD).
Subvenţiile pentru regenerabile s-ar putea acorda din 2019 şi, în premieră, pentru reactoarele nucleare din 2030, se menționează într-un proiect al Ministerului Energiei, realizat în baza unui studiu privind CfD pentru finanţarea investiţiilor în sectorul energetic. Acest mecanism presupune plata suplimentară de către consumatori a unei contribuţii care să susţină aceste investiţii, care se va numi “sprijin pentru producerea de energie electrică cu emisii reduse de dioxid de carbon prin intermediul CfD” și se va regăsi în factura la electricitate. De notat că, Ministerul Energiei dorește ca sprijinul pentru energia regenerabilă să se acorde numai pentru tehnologiile care nu se pot susține în lipsa unei scheme de sprijin.
OPCOM va fi Contraparte. Elementele mecanismului CfD se stabilesc în mod clar în cadrul unui contract, denumit Contract pentru Diferenţă, care se încheie între producător şi Contraparte. Plăţile care vor fi efectuate de Contraparte vor fi finanţate printr-o contribuţie impusă tuturor consumatorilor de energie electrică.
Proiectele care ar urma să beneficieze de acest mecanism:
- producerea în noi instalaţii eoliene terestre şi solare fotovoltaice prevăzute în Proiectul Strategiei Energetice 2019-2030, adică 1,3 GW pentru instalaţii eoliene terestre şi 1.050 MW pentru capacităţi de energie solară fotovoltaică până în anul 2030;
- reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă (fiecare cu o capacitate de 670 MW net);
- se dorește o creştere a capacităţii hidro instalate în România, până în anul 2030, de la 6.741MW în 2018 la 7.490 MW în 2030;
- o nouă capacitate pe lignit este vizată pentru începutul anilor 2030, pe baza tehnologiei ultrasupracritice. Noile instalaţii vor trebui să fie prevăzute cu echipamente pentru captarea şi stocarea dioxidului de carbon (CSC)/captarea şi utilizarea lui (CUC), presupunând ca aceste tehnologii sunt testate comercial în timp.
EPG Energy Policy Group (EPG) a remarcat, într-o analiză a PNIESC, “propunerea unei amânări suspecte, până în 2025, a termenului de la care CfD ar urma să fie utilizate pentru capacități de SRE”. “Un termen atât de prelungit este de neînțeles și de neacceptat. El stârnește suspiciunea că CfD poate fi utilizat ca mijloc de promovare selectivă a anumitor tipuri de energie cu emisii scăzute și de întârziere deliberate a altora. Nu există nici un motiv tehnic sau administrativ pentru ca un astfel de studiu de nivel național să nu poată fi elaborate de către Ministerul Energiei și dezbătut public în cursul anului 2019, astfel încât cel târziu în 2020 să fie organizate primele licitații de capacitate pentru SRE-E pe bază de CfD”, precizează experții EPG.
Citiți mai multe pe
