O nouă lege ce modifică și completeză Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică este prezentată de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, spre consultare publică.
România trebuie să ia măsuri urgente în vederea soluționării cauzei 2018/2253, acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor privind transpunerea și aplicarea incorectă a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică.
Obiectivul Uniunii Europene privind eficiența energetică este trecerea de la ținta de 20 % pentru anul 2020, la cel de cel puțin 32,5 % pentru anul 2030 și de a deschide calea pentru viitoare creșteri ale eficienței energetice.
Potrivit MEEMA, prin intermediul proiectului de act normativ se creează cadrul necesar realizării de noi economii anuale, pentru perioada 2021-2030 și se stabilesc metodele de calcul și monitorizare a cantității obligatorii de economii de energie care trebuie aplicate în vederea atingerii obiectivului național de eficiență energetică.
De notat că contribuția orientativă privind eficiența energetică pe plan național pentru anul 2030 este stabilită în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice.
Potrivit noii legi, în vederea realizării de noi economii de energie, în perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2030 se adoptă măsuri de politică de eficienţă energetică al căror obiectiv este obţinerea unor economii, de 0,8% pe an din consumul anual de energie finală, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019.
Noi obligații pentru autoritățile publice locale
Ca noutăți, autoritățile publice locale au fost incluse printre entitățile care au obligația de a realiza inventarul clădirilor deținute și ocupate. Printre alte acțiuni, acestea vor prioritiza clădirile din inventarul centralizat, din punct de vedere energetic, în baza următoarelor criteria: clădiri cu vechime mai mare de 20 de ani; clădiri ale căror consumuri finale specifice de energie, conform facturilor, sunt peste 300 kWh/m2an; clădiri ale căror consumuri finale specifice de energie, conform facturilor, pentru încălzire sunt peste 200 kWh/m2an. Vor identifica clădirile pentru care este necesar a se realiza audituri energetice în vederea unei renovări aprofundate.
Autoritățile publice locale vor asigura în bugetele locale cuprinderea cheltuielilor necesare pentru realizarea măsurilor de renovare aprofundată a clădirilor cu cea mai scăzută performanță energetică, identificate după criteriile sus-menționate și în baza auditului energetic, în vederea atingerii nivelurilor de performanță energetică și nivelurilor de emisii de CO2 corespunzătoare cerințelor actuale pentru clasa energetică A.
Contorizarea în noua lege
Contorizarea vizează consumatorii finali de gaze naturale și, de asemenea, consumatorii finali de încălzire centralizată, răcire centralizată și apă caldă menajeră.
Contoarele și repartitoarele de costuri pentru energia termică instalate după 25 octombrie 2020 vor trebui să fie dispozitive care pot fi citite de la distanță, se vor moderniza astfel încât să poată fi citite de la distanță sau se vor înlocui cu dispozitive care pot fi citite de la distanță până la 1 ianuarie 2027, cu excepția cazurilor în care autoritățile competente demonstrează că acest lucru nu este rentabil.
Se impune obligația de renovare anuală a 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite pentru asigurarea climatului interior, deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală. De asemenea, se impune obligația de a monta contoare de energie termică sau de apă caldă și la clădirile care sunt racordate la o sursă centrală care alimentează mai multe clădiri.
Conform Directivei 2012/27/UE, obligația de a monta contoare pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire şi apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie sau a repartitoarelor de costuri se aplică în toate imobilele de tip condominiu care sunt alimentate de la o sursă centrală. În consecință, pentru a asigura transpunerea corectă a directivei s-a introdus o nouă prevedere legală care extinde obligația la nivel national, precizează MEEMA.
Contorizarea gazelor naturale
În măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale, consumatorii finali de gaze naturale dispun de contoare individuale la prețuri competitive, care reflectă cu acuratețe consumul real de energie al consumatorului final și care furnizează informații privind momentul efectiv al utilizării.
Operatorii de distribuție implementează sisteme de contorizare inteligentă și introduc contoare inteligente de gaze naturale în conformitate cu Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, în următoarele condiții:
Contorizarea încălzirii, a răcirii și a apei calde menajere
Consumatorii finali de încălzire centralizată, răcire centralizată și apă caldă menajeră sunt dotați cu contoare, la prețuri competitive, care reflectă cu acuratețe consumul lor real de energie.
În cazul în care încălzirea, răcirea sau apa caldă menajeră pentru o clădire sunt furnizate de o sursă centrală care deservește mai multe clădiri, un sistem de încălzire centralizată sau de un sistem de răcire centralizată, se instalează un contor la schimbătorul de căldură sau la punctul de livrare.
În imobilele de tip condominiu și în clădirile mixte, dotate cu o sursă centrală de încălzire sau de răcire sau alimentate de sisteme de încălzire sau de răcire centralizată, se instalează contoare individuale pentru a măsura consumul de încălzire, de răcire sau de apă caldă menajeră pentru fiecare unitate a clădirii, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și rentabil, în sensul că este proporțional în raport cu posibilele economii de energie. În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este rentabilă pentru contorizarea consumului în fiecare unitate a clădirii, se utilizează repartitoare individuale de costuri pentru energia termică, pentru a măsura consumul de energie termică la fiecare corp de încălzire, cu excepția cazului în care autoritățile competente demonstrează că instalarea unor astfel de repartitoare de costuri nu ar fi rentabilă. În aceste cazuri, pot fi avute în vedere metode alternative rentabile pentru măsurarea consumului de energie termică.
Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică poate fi consultat pe site-ul MEEMA:
http://www.economie.gov.ro/transparenta-decizionala/proiecte-in-dezbatere-publica
