Planul Național de Redresare și Reziliență, adoptat de Guvern. Se negociază cu CE 1.300 milioane euro pentru energie

Publicat pe Categorii Flux energetic, Opinii / Analize
Prima Pagina Actual Flux energetic Planul Național de Redresare și Reziliență, adoptat de Guvern. Se negociază cu CE 1.300 milioane euro pentru energie
  • România trebuie să extindă capacitatea de energie din surse regenerabile până în 2030 cu 6,9 GW în plus față de anul 2015, corelat cu scoaterea din operare a capacităților bazate pe cărbune

Guvernul a adoptat Planul Național de Redresare și Reziliență. Ministerul Investițiilor și Proiectelor va  desfășura negocierile pe document cu Comisia Europeană.

„Avem un document închegat pe care vom continua discuțiile cu Comisia Europeană pentru a avea, la finalul negocierilor, cea mai bună formulă reforme – investiții – finanțări pentru România”, a declarat Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, care va face săptămâna viitoare o vizită de lucru la Bruxelles.

Propunerea de PNRR a României vizează reforme care să producă schimbări structurale, precum: reforma sistemului de pensii, reforme fiscale, reforma funcției publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat și introducerea venitului minim de incluziune.

PNRR trebuie să includă măsuri relevante pentru tranziția verde (37%) și pentru tranziția digitală (20%). Mecanismul structurează intervențiile pe cei șase piloni ai Mecanismului de Redresare și reziliență al UE, astfel: Tranziția verde; Transformarea digitală; Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială și teritorială; Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională, în scopul, printre altele, al creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză; Politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele.

Energie regenerabilă și eficiență energetică. Buget inițial de negociere:  1.300 milioane euro

Conform ultimului raport de țară, principalul sector care cauzează poluare atmosferică rămâne sectorul energetic. Astfel, în 2017, ponderea surselor de energie regenerabilă în consumul total de energie era de 24,5%, iar sectorul energiei contribuia cu 30% din totalul emisiilor de GES, la care se adaugă emisiile de ape uzate și producția de deșeuri. Sectorul agricol reprezintă 17% din totalul emisiilor GES, iar sectorul transporturilor 16,6%, sub media europeană.

România și-a propus prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) ca ponderea energiei din surse regenerabile să ajungă la minim 30,7% în anul 2030, având ca ținte intermediare 25,2% (în 2022), 26,9% (în 2025) și respectiv 28,4% (în 2028). În vederea atingerii obiectivelor, România trebuie să extindă capacitatea de energie din surse regenerabile până în 2030 cu aproximativ 6,9 GW în plus față de anul 2015, corelat cu scoaterea din operare a capacităților bazate pe cărbune, se precizează în PNRR.

Măsuri:

  •  Actualizarea legislației primare și secundare pentru a include noile și viitoarele Directive și Regulamente ale UE (Regulamentul UE 943/2019 si Directiva UE 944/2019, Pachetul Fit for 55%);
  •  Actualizarea PNIESC conform recomandărilor Comisiei Europene și creșterea țintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 la 55%;
  • Eliminarea barierelor din calea bancabilității proiectelor – permiterea contractelor bilaterale direct negociate (Power Purchase Agreements – PPAs);
  •  Decarbonarea producției de energie electrică, prin restructurarea marilor producători de energie care folosesc combustibilii solizi fosili (C.E.O./C.E.H.), asigurându-se utilizarea RES și tranzitoriu a gazelor naturale împreună cu alți combustibili alternativi, e.g. hidrogen
  • Reforme pentru integrarea bateriilor în sistemul energetic care să permit exploatarea beneficiilor aduse de acestea într-o cât mai mare măsură (servicii de sistem, demand response, etc);
  • Consolidarea cadrului legal în vederea facilitării investițiilor, prin care să se asigure o decarbonare sustenabilă a sectorului energetic;
  • Investiții in instalarea de electrolizatoare și digestoare anaerobe;
  • Promovarea proiectelor care sunt sub limita rentabilității financiare;
  •  Finanțarea unor scheme pentru instalarea de E-SRE și gaze regenerabile descentralizate, inclusiv pentru îmbunătățirea accesului la energie in comunități dezavantajate;
  •  Implementarea unor investiții în domeniul energiei solare, în utilizarea hidrogenului și în cogenerare de înaltă eficiență.

Problemele identificate

  •  Implementarea unor sisteme energetice inteligente.
  • Reforma sectorului industrial, a întreprinderilor mici și mijlocii și/sau a întreprinderilor mari prin creșterea indicatorului de eficiență energetică.
  • Sprijinirea inovării prin finanțarea unor tehnologii noi, digitalizarea capacității verzi, proiecte demonstrative cu impact în creșterea eficienței energetice și reducerea gazelor cu efect de seră.
  •  Achiziția de platforme digitale de centralizare a datelor de consum/reducerea consumului/monitorizarea indicatorilor pentru fiecare echipament individual la nivelul operatorilor și/sau a ramurilor de activitate/digitalizare și transfer date la distanță.
  •  Investiții pentru noua industrie energetică în Valea Jiului și Gorj.
  • Contribuie parțial între 40-100% la tranziția verde prin finanțarea unor investiții în energie din surse regenerabile, în sisteme energetice eficiente și cogenerare de înaltă eficiență.
  •  Se va monitoriza atent respectarea principiului de a nu prejudicia semnificativ și implicațiile de ajutor de stat.

Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *