- Vor beneficia de sprijin Unitățile 3 şi 4 de la Cernavodă, investiții în sectorul regenerabilelor (instalaţii eoliene terestre şi solare fotovoltaice), hidrocentrale și o nouă capacitate pe lignit
Unitățile 3 şi 4 de la Cernavodă, dar și alte investiții în sectorul regenerabilelor (instalaţii eoliene terestre şi solare fotovoltaice), hidrocentrale și o nouă capacitate pe lignit ar putea fi finanţate dacă se vor introduce contractele de diferenţă (CfD). Subvenţiile pentru regenerabile s-ar putea acorda din 2019 şi, în premieră, pentru reactoarele nucleare din 2030, se menționează într-un proiect al Ministerului Energiei, realizat în baza unui studiu privind CfD pentru finanţarea investiţiilor în sectorul energetic.
Acest mecanism presupune plata suplimentară de către consumatori a unei contribuţii care să susţină aceste investiţii, care se va numi “sprijin pentru producerea de energie electrică cu emisii reduse de dioxid de carbon prin intermediul CfD” și se va regăsi în factura la electricitate. De notat că, Ministerul Energiei dorește ca sprijinul pentru energia regenerabilă să se acorde numai pentru tehnologiile care nu se pot susține în lipsa unei scheme de sprijin.
În fiecare an, consumatorii vor plăti 340 milioane de euro:125 de milioane de euro pentru proiectele de energie din surse regenerabile şi 215 milioane de euro pentru proiecte nucleare, la care se vor adăuga subvenţii şi pentru alte proiecte de producere a energiei cu emisii reduse de carbon, potrivit propunerii ministerului, publicată pe site-ul insituției.
Pentru fiecare tehnologie, va fi stabilit un preţ de referinţă, iar, dacă preţul pieţei este mai mic, producătorul va primi diferenţa de la consumatori, prin aceste subvenţii, iar, dacă este mai mare, va vira diferenţa într-un cont deţinut de o Contraparte. „În cursul unui an, producătorii beneficiari de CfD îşi vor vinde energia electrică produsă pe piaţa concurenţială de energie electrică şi vor obţine venituri din această vânzare; în cazul în care preţul obţinut de ei pe această piaţă este sub preţul fix denumit ‘preţ de exercitare’, vor primi o plată reprezentând diferenţa dintre ‘preţul de referinţă’ şi ‘preţul de exercitare’. Plăţile vor fi efectuate de către o entitate intitulată Contraparte”, explică reprezentanţii ministerului în proiectul menționat. Dacă preţul obţinut de ei prin vânzarea de electricitate pe piaţa concurenţială este mai mare decât preţul de exercitare, producătorii beneficiari de CfD vor trebui să ramburseze către Contraparte diferenţa respectivă, până la nivelul preţului de exercitare.
OPCOM va fi Contraparte. Elementele mecanismului CfD se stabilesc în mod clar în cadrul unui contract, denumit Contract pentru Diferenţă, care se încheie între producător şi Contraparte. Plăţile care vor fi efectuate de Contraparte vor fi finanţate printr-o contribuţie impusă tuturor consumatorilor de energie electrică.
Proiectele care ar urma să beneficieze de acest mecanism:
- producerea în noi instalaţii eoliene terestre şi solare fotovoltaice prevăzute în Proiectul Strategiei Energetice 2019-2030, adică 1,3 GW pentru instalaţii eoliene terestre şi 1.050 MW pentru capacităţi de energie solară fotovoltaică până în anul 2030;
- reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă (fiecare cu o capacitate de 670 MW net);
- se dorește o creştere a capacităţii hidro instalate în România, până în anul 2030, de la 6.741MW în 2018 la 7.490 MW în 2030.
- o nouă capacitate pe lignit este vizată pentru începutul anilor 2030, pe baza tehnologiei ultrasupracritice. Noile instalaţii vor trebui să fie prevăzute cu echipamente pentru captarea şi stocarea dioxidului de carbon (CSC)/captarea şi utilizarea lui (CUC), presupunând ca aceste tehnologii sunt testate comercial în timp.
