Curtea de Conturi a descoperit nereguli la Ministerul Energiei, la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE, Agenția Națională pentru Resurse Minerale, precum și la companiile Electrica, după cum reiese din Raportul instituției pe 2015.
Astfel, Ministerul Energiei a plătit despăgubiri de peste 15,8 milioane de lei pentru exproprieri, fără să fie prezentate documente care să certifice exproprierea efectivă a bunurilor.”Nu s-au respectat prevederile legale privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, în sensul că, deşi s-au plătit despăgubiri în suma de 15.874 mii lei pentru exproprierea de bunuri pentru lucrări de utilitate publică şi de interes naţional, judeţean şi local şi s-au emis acte administrative, nu au fost prezentate documente care să certifice exproprierea efectivă a bunurilor pentru care s-au acordat despăgubirile, respectiv efectuarea transferului dreptului de proprietate”, se precizează în raport.
O altă constatare a Curții de Conturi: nu au fost solicitate şi recuperate dobânzi, în sumă de 16 milioane de lei, datorate pentru neplata la termen a dividendelor de către Hidroelectrica, pentru perioada cuprinsă între dată ieşirii din insolvenţă (30.06.2013) şi data reintrării în insolvenţă (25.02.2014). Ministerul Energiei „nu a respectat prevederile legale privind exercitarea calităţii de autoritate concedentă pentru serviciul public de distribuţie a gazelor naturale, întrucât, în cazul contractelor de concesiune a serviciului de distribuţie gaze naturale încheiate, în condiţiile în care nu au fost respectate clauze contractuale de către operatorii concesionari (în ceea ce priveşte volumul de investiţii minime de realizat, constituirea garanţiei de bună execuţie), ministerul nu a solicitat retragerea concesiunii şi nici nu a calculat şi solicitat penalităţi/daune interese, situaţie constatată în cazul a 13 contracte de concesiune”.
Electrica a plătit 36.000 lei pentru chiria unui imobil utilizat de directorul general al societăţii
Potrivit Curții de Conturi, societatea Energetică Electrica a achiziţionat bunuri, precum contoare şi echipamente IT, şi servicii de mentenanţă aferente, de peste 227 milioane lei, fără TVA, însă bunurile nu se regăsesc fizic în patrimoniu. Compania este acuzată că a majorat nejustificat cheltuielile de exploatare cu suma de 273.000 lei (fără TVA), cu contravaloarea unor studii tehnice aferente unor activităţi desfăşurate la nivelul filialelor societăţii.
Electrica a mai efectuat plăţi, în sumă de 36.000 lei, pentru cheltuieli fără bază legală, reprezentând chiria unui imobil, utilizat de directorul general al societăţii.
Poziția Electrica cu privire la constatările Curții de Conturi
Reprezentanții Electrica au transmis un punct de vedere, pe care îl redăm în cele ce urmează: “Raportul publicat de Curtea de Conturi a fost realizat la finalul anului 2016 si se refera la perioada 01.01.2013-30.06.2014. Raportul face referire, in principal, la sistemul AMR (Automatic Meter Reading), aflat in proprietatea Electrica SA, sistem utilizat, in baza unor contracte de prestari servicii, de catre Operatorii de Distributie din cadrul Grupului Electrica pentru obtinerea datelor de la grupurile de masura in timp real, cu acuratete si cu frecventa marita. Sistemul AMR este compus din: grupuri de masura electronice amplasate la locul de consum (contoare), echipamente de comunicatie si echipamente IT, iar la data de 30.06.2014 era inregistrata in contabilitatea Electrica SA cu o valoare de inventar de 224.622.940 lei. La sediul Electrica SA se afla serverele centrale cu echipamente hardware si de telecomunicatii corespunzătoare, iar echipamentele de masura sunt amplasate la punctele de consum, respectiv in retelele operatorilor de distributie din cadrul grupului Electrica. Pentru punctele de masurare (contoare) aflate la filialele de distributie exista liste de inventariere cu tip contor, serie, locatie. Precizam ca Societatea Electrica a respectat in totalitate prevederile Ordinului 2861/2009 legate de procesul de inventariere a elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, fapt consemnat si in situatiile financiare individuale auditate”.
La Societatea Filiala de Întreținere și Servicii Energetice „Electrica Serv” nu a fost majorat capitalul social cu contravaloarea a 9 terenuri, pentru care societatea deține certificate de atestare a dreptului de proprietate și nu au fost evidențiate în contabilitate toate terenurilor primite de la SC Electrica SA, la înființare, ca aport în natură, potrivit Curții de Conturi.
La Societatea Electrica Furnizare, Curtea de Conturi a descoperit deficiențe referitoare la efectuarea unor plăți, în sumă de 3.128 mii lei, aferente unor servicii de consultanță achiziționate pentru diverse activități, fără a avea la bază documente care să certifice prestarea acestor servicii la nivelul plăților effectuate. S-a mai plătit suma de 3.103 mii lei, pentru servicii de mandat (reprezentare a intereselor societății), fără a avea la bază documente care să certifice prestarea efectivă a activităților contractate și în condițiile în care entitatea este organizată și reprezentată prin management numit în condițiile legii. În Raport se menționează că o sumă de 31 mii lei a fost achitată pentru cheltuieli fără bază legală, reprezentând prime de asigurare achitate în baza poliței de asigurare pentru răspunderea profesională a directorului general al entității, încheiată în mod nelegal.
La Societatea Filiala de Distribuție a Energiei Electrice „Electrica Distribuție Muntenia Nord” Ploiești, nu a fost majorat capitalul social cu contravaloarea terenurilor, în suprafață de 50.368 mp, pentru care societatea deține certificate de atestare a dreptului de proprietate și nu au fost evidențiate în contabilitate toate terenurile primite de la societatea Electrica. Din Raport reiese că au fost efectuate plăți în sumă de 20.350 mii lei, reprezentând servicii de consultanță achiziționate pentru activități ce se desfășoară în cadrul serviciilor/birourilor entității (în condițiile în care activitatea acestora nu a fost internalizată, iar structurile din cadrul entității funcționează cu personal de specialitate, încadrat cu atribuții corespunzătoare pentru desfășurarea activității), precum și pentru servicii de reprezentare a intereselor societății (mandat), decontate fără a avea la bază documente care să certifice prestarea acestor servicii. S-au efectuat plăți nejustificate, în sumă de 748 mii lei, reprezentând servicii de întreținere culoare de siguranță a liniilor electrice aeriene și servicii de mentenanță licențe IT, decontate la prețuri diferite.
Curtea de Conturi: La ANRE nu a fost fost elaborată o strategie, cu planuri anuale pe principalele funcții instituționale, inclusiv funcția de control
Curtea de Conturi a fost în control și la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE, unde a constatat că nu a fost elaborată o strategie la nivelul instituției în care să fie atașate planuri strategice și anuale, pe principalele funcții instituționale, inclusiv funcția de control. În Raport se precizează că nu a existat un inventar al funcțiilor sensibile pe fiecare compartiment din cadrul ANRE și un plan pentru rotația personalului la un interval de 5 ani.
Din Raport Curții de Conturi mai reiese că nu a fost elaborat Programul anual al achizițiilor publice pentru toate contractele pe care autoritatea contractantă intenționa să le atribuie/încheie în decursul anului 2015 și nu s-au respectat prevederile legale privind angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor pentru servicii de formare profesională a salariaților ANRE.
Lichidarea cheltuielilor privind serviciile de formare profesională/instruire/cursuri s-a efectuat prin aplicarea ștampilei pentru certificare în privința realității și legalității de către reprezentanții împuterniciți în acest scop, pe facturile emise de furnizori, care, în unele cazuri, cuprind în mod ocazional și TVA în valoare de 22 mii lei, în condițiile în care, potrivit art. 58 din OG nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, furnizorii de formare profesională autorizați sunt scutiți de plata TVA pentru operațiunile de formare profesională, se precizează în Raport.
ANRM a stabilit incorect preţul de referinţă al gazelor. Redevențele au fost mai mici cu 4,6 miliarde de lei.
Curtea de Conturi susține că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a stabilit în mod incorect preţul de referinţă al gazelor naturale, astfel că redevenţele cuvenite bugetului de stat au fost mai mici cu circa 4,6 miliarde de lei, potrivit raportului pe 2015 al instituției.
„Zăcămintele din care a fost extras ţiţei în perioada auditată, cea mai mare parte (peste 85%) au producţii mici, de sub 10.000 tone/trim, condiţii în care cota de redevenţă aplicabilă este cea minimă de 3,5% din valoarea producţiei. Preţurile de referinţă ale gazelor naturale extrase în România au fost stabilite incorect de către ANRM în perioada auditată şi s-au situat sub preţurile de referinţă care ar fi rezultat în condiţiile aplicării pct. II din Anexa la Ordinul preşedintelui ANRM nr. 98/1998 respectiv „ca echivalent valoric şi al puterii calorifice pentru un coş de combustibili alternativi, cu cea mai frecvenţa utilizare în România, cotaţi pe piaţă internaţională”, cu consecinţe în diminuarea cuantumului redevenţei cuvenite bugetului de stat cu aproximativ 4,6 miliarde lei”, se arată în sinteza raportului menţionat, scrie Agerpres.
În ceea ce priveşte domeniul petrolier, s-a constatat că în inventarul bunurilor din domeniul public nu au fost incluse toate zăcămintele confirmate, existând zăcăminte care nu au fost inventariate. De asemenea, ANRM nu a descalificat unii participanţi la apelul public de ofertă, în condiţiile în care documentele prezentate de aceştia fie erau incomplete, fie nu îndeplineau condiţiile legale privind perioada de utilizare.
În ceea ce priveşte domeniul minier, Curtea de Conturi precizează că, la nivelul ANRM, nu este organizată evidenţa resurselor/rezervelor minerale ale ţării şi actualizarea permanentă a acesteia şi nu se poate face o radiografie completă a bogăţiilor de care ţară noastră dispune, astfel încât să fie posibilă întocmirea de situaţii centralizate, la nivel naţional, privind resursele/rezervele minerale ale ţării, incluzând şi situaţia rezervelor minerale neexploatate încă.