Strategia Energetică a României pentru perioada 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, proiect realizat de Ministerul Energiei, propune o schimbare semnificativă a politicii energetice naţionale ce creeză premisele dezvoltării durabile a acestui sector, este concluzia Raportului de mediu pentru strategie.
Acesta a fost întocmit de KVB Consulting&Engineering SRL, în urma unui proces de analiză a strategiei, luând în considerare problemele de mediu din sectorul energetic, cu identificarea soluțiilor pentru diminuarea acestora şi evită creării unor noi probleme de mediu prin obiectivele şi măsurile nou propuse.
Strategia Energetică 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 nu prezintă mai multe alternative care pot fi luate în considerare pentru evaluarea efectelor asupta sănătății umane și a mediului, se precizează în Raport, care ia în calcul două alternative. Primul este neimplementarea SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, fapt ce ar duce la neimplementarea țintelor privind mediul impuse de către legislația comunitară privind protecția mediului și alternativa prezentată în Strategie, care pesupune respectarea unor angajamente și îndeplinirea unor ținte stabilite de către legislația comunitară, realizarea de noi investiții sau modernizarea celor deja existente din domeniul producerii energiei electrice, se specifică în documentul consultat de InvesTenergy.
Totodată, se subliniază că implementarea strategiei va genera deopotrivă efecte pozitive şi negative. Se apreciază că, per ansamblu, ponderea efectelor pozitive este de mult mai mare din totalul efectelor potenţiale identificate. Efectele negative au fost asociate în principal măsurilor propuse de extindere şi construire de noi capacităţi energetice, în principal: construcţia de noi hidrocentrale. Componenta de mediu pentru care au fost identificate cele mai multe efecte negative potenţiale este reprezentată de biodiversitate (în principal conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică), se menționează în Raport.
Cele mai multe efecte pozitive sunt asociate măsurilor pentru diminuarea emisiilor de poluanţi în aer şi creşterii eficienţei energetice. Sectorul energetic, în prezent se bazează pe exploatarea resurselor naturale (epuzabile sau regenerabile). Modul în care acest sector va reuşi să menţină şi să consolideze sustenabilitatea (prin reducerea utilizării resurselor epuizabile, creşterea gradului de utilizare corectă a resurselor regenerabile şi creşterea eficienţei energetice) este măsura directă a durabilităţii sale, se precizează în Raport.
Conforma acestuia, prin SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 s-au identificat următoarele: tendinţa de evoluţie a consumului de energie; capacităţile energetice ce trebuie reabilitate /construite pentru a putea asigura cantitatea de energie necesară, transportul şi distribuţia acesteia; măsurile necesare pentru asigurarea resursei umane necesare; măsurile necesare pentru conformarea cu cerinţele legislaţiei de protecţia mediului; măsurile necesare pentru creşterea eficienţei energetice (menţinerea producţie energetice cu un consum mai mic de resurse şi diminuarea pierderilor).
