Seceta, temperaturile mari din această vară au produs perturbații majore pe piața energiei, respectiv în activitatea operatorilor. Debitele Dunării au scăzut la jumătate, s-a redus nivelul lacurilor de acumulare ale Hidroelectrica, astfel că producția de energie ieftină hidro a fost mult mai mică. Nu doar Hidroelectrica a avut probleme cu seceta și canicula prelungită care a lovit puternic în profitul său, ci și furnizorii de energie electrică, în special cei mici, dar și mijlocii, care sunt în continuare îngrijorați de evoluția prețului energiei tranzacționate pe bursă.
Pe perioada verii, prețul mediu al energiei electrice tranzacționate pe bursă a crescut de la 160 lei/MWh la 180-210 MWh. Mai mult, în data de 3 septembrie, s-a înregistrat un salt major al prețului la 230,65 lei/MWh pe PZU – Piața pentru Ziua Următoare, respectiv o creștere cu peste 10% faţă de preţul mediu din ziua anterioară, de 208,63 lei/MWh.
Furnizorii mici, dar și mijlocii de energie electrică se confruntă cu probleme majore din cauza creșterii prețului la energie pe bursă, unii dintre aceștia riscând falimentul, spune Ion Lungu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România – AFEER.
Situația actuală este pusă de reprezentantul furnizorilor pe seama secetei, temperaturilor ridicate – înregistrate atât în România, cât și în țările vecine, precum și a unor modificări de reglementări în Ungaria (introducerea unei taxe pentru siguranța sistemului energetic, pentru producători – n.red.), care au condus la o creștere a cererii de energie în zonă. “Trebuie să recunoaștem că piața este sensibilă la condițiile naturale. Pratic, suntem într-o situație aproape similară celei din anul 2012, când Hidroelectrica a activat clauza de forță majoră, reducând cantitățile de energie livrate în baza contractelor bilaterale”, precizează Lungu, care invocă și volumul mult prea mare al tranzacțiilor cu energie derulate pe PZU – circa 40% din cererea de energie. PZU este o piață pe termen scurt și cu volatilitate foarte ridicată, iar fluctuațiile de preț sunt resimțite imediat de către clienți. Contractele bilaterale negociate direct pe piaţa angro de energie electrică de către participanţii la aceasta – producători şi furnizori de energie electrică sunt o alternativă viabilă și AFEER continuă demersurile pentru reintroducerea acestora.
Pentru furnizori, vara aceasta a fost una fierbinte, activitatea acestora nefiind deloc ușoară în această perioadă! Mulți dintre furnizori au făcut oferte la prețuri sub 160 lei/MWh înainte de luna iunie pentru a-și atrage clienți în propriile portofolii, care acum se dovedesc a fi nesustenabile comparativ cu prețurile care se înregistrează pe bursă și prin urmare nu pot susține diferențele mari. „Suntem deja pe pierderi. Sperăm să ne reglăm până la finele anului și să închidem pe zero. Urmează renegocieri pe prețuri cu clienții, cu riscul de a pierde pe unii dintre ei”, ne spune un furnizor activ pe piața de energie.
De cealaltă parte, concurența acerbă la furnizarea de energie pentru consumatorii finali le dă bătăi de cap furnizorilor. Consumatorii analizează zeci de oferte, departajarea se face la leu, precizează un alt furnizor.
Referitor la evoluția viitoare a prețului energiei pe piața liberă, președintele AFEER se așteaptă la o „calmare” a prețului în jurul a 160 lei/MWh, care să se mențină și anul vitor, nefiind semnale pentru schimbări majore!
Cuplarea piețelor: dezamăgiri în piață!
Furnizorii susțin că nu simt avantajele cuplării piețelor. Complexul Energetic Oltenia a atras atenția, în repetate rânduri, că la 9 luni de la cuplarea piețelor, Transelectrica și ANRE nu au alocat ATC mai mult de 2% din capacitatea direcționată din Ungaria către Romania. De exemplu, în data de 01 septembrie 2015, deși prețul din România este sub 50% față de cel din Ungaria, datorită nealocării capacităților de transfer (ATC), exportul de energie din Romania către Ungaria a fost limitat la 21 MW.
Pe motiv că PZU reprezintă peste 40% din tranzacțiile de energie din România, CE Oltenia solicită insistent rezervarea a 40% din ATC pe relația România – Ungaria pentru acestă piață. În acest sens, ANRE face demersuri pentru o alocare de capacități mai mari pe termen scurt, pe PZU, din 2016, pe Ungaria și Bulgaria.
