“Industria regenerabilelor are un viitor bun, luminos în România. Suntem optimiști: se repornesc proiectele înghețate în 2018, vor apărea proiecte noi anul viitor. Vedem că lucrurile încep să se miște din nou, se fac pași înainte. Trebuie să se actualizeze autorizațiile pentru proiectele înghețate”, spun reprezentanții RWEA și ai marilor companii energetice din România.
Cu toții sunt de acord că trebuie să beneficiem de vântul schimbării care vine de la Bruxelles.
Romano Doubrava, Head of Unit, DG Clima, Comisia Europeană, a prezentat celor peste 250 participanți la Conferința anuală a RWEA – Energy Transition 2019, organizată împreună cu WindEurope, recomandările cheie ale Comisiei Europene la nivel European până în 2050, și anume:
- ținte interconectate
- să se acopere diferențele care există în statele membre
- implicarea tuturor ministerelor în fiecare țară, cooperare între acestea. Nu se pot face politici energetice fără politici sociale!
- cooperare regională. România are oportortunități foarte mari pentru a interconecta sistemele cu țările vecine
- să discutăm în termeni de afaceri, nu de ținte
- utilizarea eficientă a banilor, atenție la cum se face legătura între sectorul public și cel privat
- măsuri sociale, integrarea acestora – un obstacol în multe țări
- viziune pe term lung. Nu se termină, începe totul în 2050.
Reprezentantul Comisiei Europene a atras atenția asupra fondului de modernizare, România fiind principalul beneficiar din cele 10 țări eligibile. “Meniul este foarte bogat, se poate investi în eficiență energetică, stocare etc. Termocentralele pe lignit se pot folosi bani pentru modernizare cu condiția să fie folosite aceleași sume și pentru regenerabile”, a spus Romano Doubrava.
Mihai Bălan, Policy Officer, despre prioritățile RWEA și progresul tranziției energetice în România: “Trebuie să acționăm pentru a debloca pașii pentru tranziția energetică în România. Am stabilit priorități, să sprijnim decizia de a crește ținta de energie regenerabilă, un nou concept de piață, o politică de reducere a riscurilor pentru investiții în România. Cel mai important este să îmbunătățim flexibilitatea rețelelor. Sa abordăm problemele tehnice când este vorba de rețele. Modernizare rețele, interconectări, dar și digitalizare, ne referim la managementul cererii, stocare. Ținta să fie 34% până în 2030. Să adoptăm rapid reglementările UE pentru a debloca barierele pentru contractele bilaterale să putem ajunge la un cadru de piață adaptat caracteristicilor energiei regenerabile. Acum regenerabilele sunt penalizate pe piața de echilibrare, să înlăturăm obstacolele pentru investiții noi. Ne trebuie un calendar de licitații pentru perioada următoare”.
Ce așteptări are industria eoliană
Aristotelis Chantavas, Enel: Măsuri luate de Guvern care să permită companiilor să investească în continuare și ar permite țării să-și maximize potentialul.
Manferd Bernegger, Vestas: Depindem de dezvoltarea parcurilor, vindem turbine Vestas clienților noștri. Vrem cât mai multe proiecte autorizate să putem furniza echipamente.
Eric Stab, Engie: Refacerea încrederii după desele schimbări. Să nu mai vedem din nou schimbări majore ale legislației dacă vrem să ne asigurăm că cei care pot și vor să investească o vor face. Stabilitatea este esențială. Să lucrăm la lichiditatea piețelor angros, costurile de echilibrare sunt mari pentru regenerabile. Să lucrăm la aceste lucruri. Așa ne asigurăm că se vor construi capacități noi.
Ondrej Safar, CEZ: Am fost pioneri ai energiei eoliene în 2008, deținem cel mai mare parc eolian din Europa. Se repornesc proiectele înghețate în 2018. Văd că lucrurile încep să se miște din nou. Trebuie actualizate autorizațiile, se fac pași înainte.
