România și celelate state membre UE trebuie să transmită Planurile Naționale Integrate în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) actualizate, până pe 30 iunie 2023.
În contextul pachetului legislativ Green Deal și al RePowerEU, Comisia Europeană solicită statelor membre să ia în considerare noul climat energetic. Planurile naționale integrate privind energia și clima vor permite Uniunii Europene să se concentreze asupra unor obiective pe termen lung de securitate energetică și decarbonizare, dincolo de criza energetică din anul 2022. Comisia Europeană a făcut precizări clare în cadrul Comitetului Uniunii Energetice și în grupurile de lucru organizate la nivelul Comisiei Europene privind raportarea, respectiv actualizarea PNIESC, având așteptări din perspectiva accentului pe cooperare regională, solidaritate, îmbunătățirea infrastructurii energetice, nivelul ridicat de ambiție pentru țintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, sursele regenerabile de energie și măsurile de reducere a consumului, potrivit unui document oficial, consultat de InvesTenergy.
Conform PNIESC actual, 66% din emisiile GES sunt asociate sectorului energiei, în sensul utilizării energiei în diferite sectoare (transport, industrie, producție energie electrică etc), însă ponderea GES aferentă producției de energie electrică este în jur de numai 30%, diferența fiind asociată celorlalte sectoare economice, inclusiv încălzirii și răcirii locuințelor.
Foarte important! Obiectivele și țintele asumate prin PNIESC sunt condiții favorizante pentru accesarea fondurilor europene de către România.
Autoritățile au constatat că există o lipsă de coordonare între organismele publice responsabile cu punerea în aplicare a măsurilor din PNIESC. Lipsește, de asemenea, un cadru juridic pentru implementarea, monitorizarea, raportarea și actualizarea PNIESC. Având în vedere lipsa coordonării procesului de actualizare a PNIESC, MMAP și ME au achiziționat, din fondurile MMAP, serviciile unui consultant pentru realizarea ,,Studiului privind elaborarea rapoartelor cu privire la politicile și măsurile în domeniul energiei și climei conform prevederilor Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice”.
În baza acestui studiu, vor fi elaborate: raportul cu privire la stadiul punerii în aplicare a PNIESC și proiectul de actualizare al PNIESC, atât în formă preliminară cât și în formă finală, ambele forme urmând a fi notificate Comisiei Europene.
Potrivit unui act normativ, aflat în consultare publică, se vor institui măsuri ce vizează stabilirea unui mecanism de guvernanță privind coordonarea procesului de monitorizare a implementării PNIESC 2021-2030, elaborarea rapoartelor periodice privind stadiul punerii în aplicare a Planului și a actualizării acestuia. În cadrul Ministerului Energiei se va înființa o structură responsabilă cu PNIESC, cu 16 angajați. Aceasta va fi punct de contact cu Comisia Europeană și părțile interesate atât la nivel național cât și european, va demara procedura de evaluare strategică de mediu în conformitate cu legislația națională și europeană în vigoare și va îndeplini atribuțiile ce-i revin în acest proces
În exercitarea rolului de coordonator național, Ministerul Energiei va îndeplini următoarele funcții:
* de coordonare a raportării periodice privind stadiul punerii în aplicare și actualizării PNIESC, precum și a reprezentării în raporturile cu Comisia Europeană şi în raporturile cu persoanele juridice române şi străine;
* de analiză a datelor şi informațiilor comunicate de către instituțiile cu atribuții în raportarea stadiului implementării și actualizarea PNIESC;
* de monitorizare a implementării PNIESC.
Ministerul Energiei poate apela la serviciile unor experți în modelare statistică. Externalizarea acestor competențe tehnice către un terț cu experiență în domeniu reprezintă o modalitate prin care se pot elimina potențiale dificultăți, se specifică în documentul consultat de InvesTenergy.
