- “Este necesar să se aibă în vedere costurile ridicate generate de soluționarea litigiilor în străinătate, cu efecte negative substanțiale asupra bugetului statului” – Memorandum semnat de Alina-Ștefania Gorghiu, Ministrul Justiției și Mircea Abrudean, Secretar general al Guvernului
Șefii companiilor de stat – membri ai Directoratului, Consiliului de Administrație și Consiliului de Supraveghere – nu vor mai avea posibilitatea să apeleze la jurisdicții arbitrale internaționale (Viena, Paris, Londra etc) pentru a-și cere drepturile în baza contractelor de mandat.
Aceasta dacă Guvernul va aproba Memorandumul privind Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice – Măsuri privind negocierea contractelor de mandat ale membrilor consiliului de administrație sau, după caz, consiliului de supraveghere și directoratului întreprinderilor publice, sub aspectul clauzelor arbitrale (compromisorii), semnat de Alina-Ștefania Gorghiu, Ministrul Justiției și Mircea Abrudean, Secretar general al Guvernului.
Soluționarea eventualelor diferende rezultând din executarea contractelor unor jurisdicții arbitrale internaționale, Viena, Paris, Londra etc (clauze compromisorii) generează costuri ridicate (taxe, arbitrale, onorarii arbitri, onorarii avocați, costuri de deplasare, cazare, traduceri documente etc), cu impact asupra bugetului acestor societăți/regii autonome și, implicit, asupra bugetului statului, se precizează în memorandum.
De fapt, se propune să se renunțe la clauzele din contractele de mandat ale administratorilor/directorilor regiilor autonome, ale membrilor consiliului de administrație sau, după caz, ai consiliului de supraveghere și directoratului societăților de stat prin care se acordă competență de soluționare la eventualele diferende rezultând din executarea contractelor unor jurisdicții arbitrale internaționale.
În memorandum sunt citate informații apărute în mass-media legat de costurile arbitrale (autoritățile publice tutelare și Ministerul Finanțelor au însă informațiile exacte – se specifică în document). Este vizată situația Transelectrica, care a pierdut mai multe diferende cu foști membri ai Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului la Centrul Internațional de Arbitraj al Camerei Federale Economice Austriece de la Viena și care trebuie să le plătească acestora compensații de zeci de milioane de lei, în baza contractelor de mandat.
Două dintre articolele publicate de InvesTenergy pe acest subiect:
Alți doi foști supraveghetori ai Transelectrica au apelat la Centrul de Arbitraj Viena. Pretențiile lor reprezintă compensații în baza contractelor de mandat, de peste 2,2 milioane lei
Cătălin Nițu, fost membru al Directoratului, se judecă iar cu Transelectrica, la Centrul de Arbitraj de la Viena. Cere să i se plătească 2, 2 miliarde lei că a fost revocat din funcție, după ce a câștigat deja 560.000 lei
În memorandum se argumentează:
“Încurajând apelul la jurisdicții alternative, perspectivă ce rezultă din concepția de ansamblu a legislației procesual-civile române, semnalăm totuși că, în negocierea clauzei compromisorii, autoritățile publice tutelare, în deplin respect al principiului libertății contractuale, consacrat de Codul civil, este necesar să aibă în vedere, pe de o parte, costurile ridicate generate de soluționarea litigiilor în străinătate, cu efecte negative substanțiale asupra bugetului statului, dar și, pe de altă parte, faptul că această opțiune contractuală poate avea efecte negative și în ceea ce privește percepția asupra sistemului judiciar românesc și asupra arbitrajului instituționalizat românesc. În ceea ce privește impactul bugetar, este de semnalat și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv în cauze românești, potrivit căreia poate fi antrenată răspunderea statului pentru obligațiile unei societăți, dacă aceasta nu are o independență instituțională și operațională față de stat.
Suplimentar, arătăm și că hotărârea arbitrală trebuie recunoscută şi poate fi executată în România dacă diferendul formând obiectul acesteia poate fi soluționat pe cale arbitrală în România şi dacă hotărârea nu conține dispoziții contrare ordinii publice de drept internațional privat român, aspecte de natură să conducă la concluzia că soluția inserării în cuprinsul contractelor de mandat a unor clauze privind soluționarea litigiilor între părți de către tribunale arbitrale străine reprezintă un mecanism mai complex și mai dificil în raport de cel național, acesta din urmă fiind mai suplu și mai rapid în soluționarea litigiilor”.
Prezentăm propunerile din Memorandum:
- Elaborarea de către fiecare autoritate tutelară, cu sprijinul regiilor autonome și a societăților din portofoliu, a unui material de sinteză care să reflecte situația litigiilor în legătură cu executarea contractelor de mandat și conținutul clauzelor din contractele de mandat referitoare la modalitatea de soluționare a eventualelor litigii și comunicarea acestei sinteze către AMEPIP, după operaționalizarea acestei instituții.
Agenția pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) este instituția care coordonează implementarea regulilor de guvernanță corporativă, inclusiv sub aspectul elaborării politicii de selecție a administratorilor, coordonare ce are și o componentă de sprijin și îndrumare, pe probleme de guvernanță corporativă, astfel că, la solicitarea autorităților publice tutelare sau a întreprinderilor publice, le poate furniza recomandări pentru aplicarea unitară a normei, în spiritul politicii de proprietate a statului aprobate de Guvern.
- Realizarea de către AMEPIP, după operaționalizarea acesteia, a unei situații centralizate, iar în baza acesteia, evaluarea și reflectarea aspectelor legate de negocierea clauzelor contractuale privitoare la modalitățile de soluționare a eventualelor litigii în documentul ce integrează politica de proprietate a statului în ceea privește întreprinderile publice – a cărei reconfigurare este asumată și prin PNRR,cu luarea în considerare a dezideratului eficientizării a cheltuielilor bugetare.
- Completarea, la propunerea AMEPIP și SGG, a Hotărârii Guvernului nr.639/2023 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/201118, în sensul inserării obiectivului eficientizării cheltuielilor bugetare între cele urmărite în derularea procedurii de selecție și nominalizare a membrilor consiliului de administrație sau, după caz, ai consiliului de supraveghere și directoratului, dar și în negocierea contractelor de mandat, cu respectarea principiului libertății contractuale.
.png)
