- Cum va evolua sectorul energetic la orizontul anului 2050: va crește rolul biomasei și ponderea SRE în mixul energiei electrice; viitorul electromobilității; forme de stocare a energiei; eficiența energetică, în special a imobilelor; încălzire electrică pe bază de pompe de căldură
Ministerul Energiei a finalizat „Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050”. Proiectul poate fi consultat pe site-ul www.energie.gov.ro, la secţiunea Strategia Energetică Naţională (http://energie.gov.ro/transparenta-decizionala/strategia-energetica-a-romaniei-2019-2030-cu-perspectiva-anului-2050/) şi la sediul Ministerului Energiei. Comentariile şi sugestiile publicului se primesc la sediul Ministerului Energiei în termen de 18 zile calendaristice de la data publicării anunţului, respectiv 14 martie.
Din considerente de securitate energetică, strategia consfințește locul combustibililor tradiționali în mix: hidroenergie, energie nucleară, cărbune și gaze naturale, se precizează în document. Au fost stabilite opt obiective strategice şi un program de 4 investiţii strategice de interes naţional.
Astfel, investițiile strategice de interes naţional sunt:
- Finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă;
- Realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești;
- Realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari
- Realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole.
Obiectivele Strategiei Energetice:
- Energie curată și eficiență energetică;
- Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii;
- Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
- Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
- Modernizarea sistemului de guvernanță energetică;
- Creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane;
- România, furnizor regional de securitate energetică;
- Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.
Potrivit documentului, “pentru anul 2030, rezultatele modelării în Scenariul Optim ales arată o creștere a ponderii energiei din surse nucleare la 17,4 TWh iar în 2035 la 23,2 TWh. O creștere la 29TWh va fi înregistrată pe total surse regenerabile, reprezentând o pondere de 37,9% din totalul surselor de energie primară ce vor alcătui mixul energetic în anul 2030. Energia produsă din cărbune va înregistra o ușoară scădere la 15,8TWh și va avea o pondere de 20,6%. Din rațiuni de securitate energetică, lignitul rămâne, în continuare, o parte semnificativă din mixul energiei electrice și în anul 2030. O creștere de 1,9% va înregistra producția de energie electrică din hidrocarburi cca. 14,5 TWh”.
Pentru a evita creșterea semnificativă a dependenței de importuri, chiar dacă acestea vor fi disponibile din surse și prin rute alternative, este necesară dezvoltarea zăcămintelor offshore descoperite în ultimii ani în Marea Neagră. Aceasta este o condiție sine-qua-non pentru a putea miza pe gazul natural în mixul energiei electrice, se specifică în Strategia Energetică.
În ce privește evoluția sectorului energetic românesc la orizontul anului 2050, tendințele de dezvoltare se referă la: creșterea rolului sustenabil al biomasei în mixul energetic; viitorul electromobilității; creșterea ponderii SRE în mixul energiei electrice și utilizarea tehnologiilor CSC; forme de stocare a energiei; eficiența energetică, în special a imobilelor; încălzirea electrică pe bază de pompe de căldură.
