Ca primă urgenţă, consumatorii casnici trebuie responsabilizaţi şi sprijiniţi să-şi achite facturile la energie şi să-şi eficientizeze energetic locuinţele;
Autoritățile să regândească sistemul de impozite şi taxe conţinute în preţurile energiei
Nivelul scăzut al veniturilor populaţiei, creşterea preţului energiei, accesul la resursele energetice şi caracteristicile energetice ale locuinţei şi ale sistemului de furnizare a energiei determină sărăcia energetică în România în momentul de față.
Tranziţia României la piaţa energetică europeană unică va duce, în următoarea
perioadă, nu la o scădere a preţurilor, aşa cum UE speră, ci la o creştere aproape dublă a preţurilor energiei, apreciază specialiști din domeniul eficienței energetice. Potrivit acestora, “într-o perioadă scurtă de timp (2015 – 2018) urmează un şoc al creşterii preţurilor energiei, probabil ultima creştere prin decizie politică a preţurilor, șoc ce va fi suportat de economie, dar şi de bugetele de familie. Impactul asupra segmentului sărac al populaţiei va fi foarte greu de suportat.
Se așteaptă o accelerare a procesului de sărăcire a populaţiei româneşti, sub impactul
creşterii rapide a preţurilor energetice, adâncirea decalajului dintre standardele de viaţă din România şi cele ale UE.
Creşterea preţurilor energiei va spori numărul consumatorilor vulnerabili şi întinderea sărăciei energetice în populaţia României, se remarcă în studiul „Eficiența energetică — prioritate națională pentru reducerea sărăciei energetice, creșterea calității vieții și siguranța consumatorilor de energie”, lucrare realizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Institutul de Sociologie, cu suportul unor specialiști cu vastă experiență în domeniul eficienței energetice.
Principala cale prin care pot fi reduse facturile de energie ale consumatorilor casnici este creșterea efeicienței energetice. O mai bună informare a populaţiei cu privire la piaţa energiei şi creşterea puterii de negociere a consumatorilor casnici în raport cu furnizorii de energie ar contribui la limitarea sărăciei energetice, se susține în studiul menționat, care urmează să fie lansat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), împreună cu Academia Română.
Constatări cu privire la sărăcia energetică în România:
– nu există analize evaluative ale măsurilor de politică socială energetică practicate în România în ultimul deceniu;
– situaţia politicii sociale în sfera energiei este caracterizată de lipsa unei strategii
globale;
– protecţia consumatorului nu se reduce la protecţia consumatorului vulnerabil faţă de resurse financiare;
– consumatorul casnic este slab reprezentat la nivelele decizionale naţionale şi europene;
– sistemul termoenergetic colectiv este elementul critic al dinamicii actuale;
– criza energetică profundă a satului se datorează gradului accentuat de sărăcie,
accesul limitat la sistemele energetice publice, calitatea energetică precară a multor locuinţe, mai ales a celor improvizate în concentrările de sărăcie severă;
– situaţia critică a clienţilor care nu pot să-şi achite facturile de întreţinere;
– pierderile energetice în sectorul industrial se ridică 30-35% din energia consumată, în timp ce la clădirile populaţiei se constată pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumată;
– impactul negativ important al creşterii preţurilor energiei asupra standardului de viaţă;
– în România, impozitele şi taxele sunt printre cele mai ridicate din Europa.
Ce este de făcut? Recomandările specialiștilor:
– lansarea unui program de cercetare a impactului social al consumului energetic în condițiile creșterii prețului energiei în perioada 2017-2018;
– lansarea unui program naţional de creştere a eficienţei consumului casnic al
energiei. Conform unui studiu asupra programelor implementate de statele UE, 30% din programele referitoare la consumatorii vulnerabili/sărăcia energetică au ca instrument principal promovarea eficienţei energetice;
– reconsiderarea sistemului de ajutoare pentru încălzire : acesta nu se bazează pe corelarea între necesarul de combustibil pentru o încălzire optimă, tipul de combustibilutilizat şi starea energetică a locuinţei;
– politica social-energetică nu trebuie să se rezume doar la sprijinirea pasivă a ”celor mai săraci dintre săraci” / a ”consumatorului vulnerabil”. Să se acorde o
atenţie accentuată prevenirii vulnerabilizării şi de încurajare a ieşirii din starea de vulnerabilitate;
– o primă urgenţă: consumatorii casnici trebuie responsabilizaţi şi sprijiniţi să-şi achite facturile la energie şi să-şi eficientizeze energetic locuinţele. Trebuie să pornim de la realitatea importantă a României: 97% dintre locuinţe sunt proprietate personală;
– campanii de promovare a culturii producerii şi consumului energetic;
– regândirea sistemului de impozite şi taxe conţinute în preţurile energiei.
