- Videoconferința „Decarbonizarea României în contextul Pactului Ecologic European”. Martin Moise: Trebuie să facem tranziția energetică într-un mod în care sa creeze oportunități pentru noi. Repede, fără blocaje!
„Autoritățile, populația, cu toții trebuie să înțelegem că suntem într-un moment al deciziilor pentru viitorul energiei în România. Tranziția energetică poate fi văzută ca o corvoadă, lecție, temă pentru acasă greu de rezolvat sau, mai degrabă, o oportunitate. Din punctul nostru de vedere, este evident că este o mare oportunitate și trebuie să vedem cum beneficiem de aceasta. Trebuie să facem această tranziție energetică într-un mod în care sa creeze oportunități pentru noi. Repede, nu încet, fără blocaje”, este mesajul transmis de Martin Moise, PrimVicepreședintele Organizaţiei Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România – PATRES, la videoconferința“Decarbonizarea României în contextul Pactului Ecologic European”, organizată de Asociația Bankwatch și Ambasada Suediei din București.
El a insistat pentru implicarea cetățeanului, care să creeze această tranziție. Să decidem, cu toții, pentru un viitor verde, al regenerabilelor, descentralizării, să încurajăm prosumatorii, cooperativele de energie, a afirmat Moise, care a punctat ce trebuie făcut în viitor și ce constată că se dorește să se facă și nu este recomandat.
NOU:
- Cotă mai mare de RES, decarbonizare completă și rapidă
- Grafic clar de închidere a centralelor pe cărbune
- Centrale noi pe gaz doar pentru flexibilitate
- Prosumatori si generare distribuită
- Baterii și demand side management
- Legislatie predictibilă
VECHI
- Cota de RES crește marginal și cât mai tarziu posibil
- Ajutor de stat pentru tehnologii poluante și închiderea capacităților pe cărbune abia în 2050
- Gazul este panaceul universal
- 2 reactoare nucleare noi.
În contextul stabilirii unui target de decarbonizare totală în UE până în 2050, cu măsuri aferente de închidere a centralelor care folosesc combustibili fosili, reprezentantul PATRES și-a exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care se poziționează România. Moise a precizat: “România nu-și mai poate produce necesarul de energie, este importator net de anul trecut. Ne îngrijorează că s-a ajuns la limita tehnică de import zilele trecute. În mixul energetic, ponderea energiei regenerabile este în scădere. În baza unui studiu al CE, vedem zonele de unde vin emisile de CO2, cea mai mare pondere fiind din sectorul energetic și transporturi. În orizontul 2035- 2030, trebuie închise toate centrale care folosesc combustibili fosili, fie că vorbim de cărbune, fie de gaze. E interesant că, în România, gazul este văzut ca un potențial combustibil de tranziție. Am verificat ce prevede Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport în perioada 2020-2029, realizat de Transelectrica. Am avut un mare șoc să constatăm că, în 2029 capacitatea de producție pe lignit și huilă rămâne constantă, că se vor construi centrale noi pe gaz, este prevăzută, în schimb, o creștere marginală pe regenerabile până în 2024, iar până în 2029 capacitățile prevăzute a se realiza sunt mult mai mici decât cele prevăzute în PNIESC. O necorelare, clar. În document se precizează că, datorită evoluției potențial negative a certificatelor de CO2, e posibil să asistam la retragerea unor capacități de producție. Singura viziune este însă construirea de centrale pe gaz. Ne întrebăm, totuși, dacă din perspectiva prețului, este bine să ne dorim atât de mult gaz sau să căutăm soluții să generăm energie mai ieftina. Gazul este o sursă mai prietenoasă cu mediul decât cărbunele, dar și aici sunt necesare certificatele de CO2. Costul emisiilor de CO2: 1 MWh produs din cărbune necesită 0.91 certificate de CO2, 1 MWh produs din gaz necesită 0.45 certificate de CO2. În următorii ani, prețul certificatelor va crește, se estimează că se va dubla. Costul pe care îl plătește cărbunele azi, îl va plăti și gazul. Așadar, vom contrui centrale pe gaz, dar oare vor fi ele rentabile?”
Principalele teme de dezbatere ale conferinței au făcut referire la la sursele de finanțare disponibile pentru tranziția energetică în România în perioada 2021-2027, coerența politicilor pentru atingerea obiectivelor climatice asumate la nivel național, cum se poate realiza o tranziție justă cu efecte minime la nivel social, economic și de mediu și exemple de bune practici din Suedia. La eveniment au participat, ca speakeri, E.S. Therese Hydén, Ambasadoarea Suediei; Laura Nazare, Campaigner tranziție energetică, Bankwatch România; Martin Moise, Prim-vicepreședinte PATRES; Josephine Bahr Ljungdell, Director Relații Internaționale, Agenția Suedeză pentru Energie.