Procedurile greoaie de achiziții publice blochează investiții majore în sectorul energetic. Prezenți la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie, reprezentanți ai DEER, Electrica și DEN cer modificarea legislației, avertizând că actualul cadru legal transformă transparența în piedică. Ministerul Energiei și Parlamentul recunosc problema, dar soluțiile depind de aprobarea Bruxelles-ului.
De la contoare inteligente la soluții de securitate cibernetică, proiecte majore riscă să fie întârziate din cauza unor proceduri legislative considerate „greoaie și neadaptate realității”.
DEER este blocată de peste un an cu o achiziție de peste un milion de contoare inteligente. „Achizițiile publice la noi sunt o corvoadă. Avem mare nevoie de o modificare legislativă care să ne lase să ne implementăm proiectele”, a declarat Mihaela Rodica Suciu, Director General Distribuție Energie Electrică Romania.
Compania, cel mai mare distribuitor de energie electrică din țară, are în derulare 18 proiecte finanțate din fonduri europene, însă unul dintre cele mai importante – achiziția a peste un milion de contoare inteligente – este blocat de mai bine de un an. „Avem un caiet de sarcini realizat de profesioniști, inclusiv firme de avocatură specializate în achiziții publice, și totuși suntem blocați. Transparența, așa cum este ea interpretată acum, ne obligă uneori să cumpărăm produse pe care nu ni le dorim. Este o transparență prost înțeleasă”, a subliniat Suciu.
Alexandru Chiriță, CEO al Grupului Electrica, a atras atenția asupra absurdului situației: „Când cel mai mare distribuitor de energie electrică din România spune că nu poate monta contoare inteligente, deși are consultanți și specialiști în spate, poate ar fi cazul să-l ascultăm. Nu putem spune că nu este suficient de abil în redactarea caietului de sarcini – problema este în lege.”
Și Virgiliu Ivan, Director al DEN, a semnalat: „Este foarte important să modificăm legislația în domeniul achizițiilor publice și sectoriale. Pentru companiile de stat, procedurile sunt o frână. Sunt atât de complicate încât, de la momentul în care îți dorești ceva până la momentul în care îl obții, poate trece un an. În zona de security, nu avem acest timp. Vom fi vulnerabili.”
Reprezentanții Ministerului Energiei au admis dificultățile. „România a mers către cele mai restrictive condiții de achiziție, în special criteriul prețului cel mai mic, din dorința de a elimina suspiciunile de corupție. Însă acest lucru afectează calitatea și eficiența proiectelor energetice”, a spus Cristian Bușoi, secretar de stat în minister. La rândul său, Dorin Pena, consilier în cadrul ministerului, a subliniat că legislația actuală oferă instrumente moderne – precum parteneriatele pentru inovare sau criteriile de calitate – însă acestea nu sunt folosite eficient: „Nu suntem suficient de inventivi în a construi proceduri transparente. De multe ori, dăm vina pe Bruxelles, dar ar trebui să ne uităm și la capacitatea internă de a aplica legea corect.”
Din perspectiva legislativă, Bende Sándor, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților, a precizat că s-au făcut deja încercări de modificare a legii, însă fără succes: „Guvernul a preluat propunerile noastre și le-a prezentat la Bruxelles. Răspunsul a fost negativ. Nu putem modifica nici măcar pragurile sub 5 milioane de euro, deși directiva europeană se referă doar la ce este peste acest prag. Cu toate acestea, trebuie să continuăm să încercăm, de câte ori va fi nevoie, pentru ca lucrurile să meargă mai bine în România.”
Dezbaterile pe această temă din cadrul Forumului de Securitate Cibernetică arată o realitate îngrijorătoare: legislația actuală a achizițiilor publice, deși concepută pentru transparență și corectitudine, a devenit un real obstacol în calea dezvoltării și digitalizării sistemului energetic.
