Comisia Europeană propune o intervenție de urgență pe piețele europene ale energiei pentru a face față recentelor creșteri dramatice ale prețurilor. Pentru a reduce presiunea sporită exercitată asupra gospodăriilor și întreprinderilor europene, Comisia propune măsuri excepționale de reducere a cererii de energie electrică, care vor contribui la reducerea costului energiei electrice pentru consumatori, precum şi măsuri de redistribuire a excedentului de venituri din sectorul energetic către consumatorii finali, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar.
Pentru a viza cele mai scumpe ore de consum al energiei electrice, atunci când producţia energiei electrice pe bază de gaze naturale are un impact semnificativ asupra preţului, Comisia Europeană vine cu obligaţia de a reduce consumul de energie electrică cu cel puţin 5% în timpul orelor de vârf selectate. Statele membre vor trebui să identifice 10% din totalul de ore, care au cel mai mare preţ preconizat, şi să reducă cererea în timpul acestor ore de vârf, se specifică în comunicat.
De asemenea, CE propune ca statele membre să urmărească reducerea cererii globale de energie electrică cu cel puţin 10% până la 31 martie 2023. Acestea pot alege măsurile adecvate pentru a realiza această reducere a cererii, care pot include compensaţii financiare. Reducerea cererii în perioadele de vârf ar duce la o scădere a consumului de gaze cu 1,2 miliarde de metri cubi în timpul iernii, se prezintă în comunicat.
Se propune, ca măsură, introducerea unui plafon temporar al veniturilor pentru producătorii de energie electrică inframarginali, cei care utilizează tehnologii cu costuri mai mici, cum ar fi sursele regenerabile de energie, energia nucleară şi lignitul, care furnizează energie electrică în reţea la un cost mai mic. În comunicatul CE se argumentează că aceşti producători inframarginali au realizat venituri excepţionale, cu costuri de funcţionare relativ stabile.
Comisia mai propune o contribuţie de solidaritate temporară din profiturile excedentare generate de activităţile din sectoarele petrolier, al gazelor naturale şi al rafinăriilor care nu sunt acoperite de plafonul veniturilor inframarginale. Această contribuţie limitată în timp ar menţine stimulentele pentru investiţii pentru tranziţia verde. Aceasta ar urma să fie colectată de statele membre pentru profiturile din 2022 care sunt peste o creştere de 20% faţă de profiturile medii din ultimii trei ani. Veniturile ar urma să fie colectate de statele membre şi redirecţionate către consumatorii de energie, în special către gospodăriile vulnerabile, întreprinderile grav afectate şi industriile mari consumatoare de energie, se precizează în comunicatul menționat.
„Intervenţia de urgenţă în organizarea pieţei noastre a energiei electrice din prezent va limita veniturile pentru producătorii de energie electrică cu costuri mai mici şi va permite luarea unor măsuri excepţionale privind reglementarea preţurilor pentru întreprinderi şi gospodării. Acest lucru va permite statelor membre să colecteze şi să redirecţioneze veniturile către cei care au cea mai mare nevoie de sprijin în această perioadă dificilă, fără a submina funcţionarea pe termen lung a pieţei”, a declarat comisarul pentru energie, Kadri Simson.
„Propunerea noastră privind o contribuţie de solidaritate din partea industriilor combustibililor fosili va asigura abordarea actualei crize energetice într-un spirit de echitate. În aceste vremuri extrem de dificile pentru un număr atât de mare de întreprinderi care utilizează combustibili fosili, aceste industrii beneficiază de venituri anormal de mari. Prin urmare, este esenţial ca acestea să contribuie în mod echitabil la sprijinirea gospodăriilor vulnerabile şi a sectoarelor grav afectate, precum şi la investiţiile enorme din viitor în domeniul energiei din surse regenerabile şi al eficienţei energetice”, a declarat la rândul său comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.
