Guvernul urmează să aprobe Planul de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice, un document strategic elaborat în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/941, menit să asigure continuitatea alimentării cu energie electrică în situații de criză majoră. Actul normativ, pus în transparență decizională de Ministerul Energiei, stabilește cadrul instituțional, tehnic și operațional pentru prevenirea, gestionarea și limitarea impactului unor perturbări severe asupra Sistemului Electroenergetic Național (SEN).
Planul este construit pe baza modelului european prevăzut în anexa Regulamentului (UE) 2019/941 și include definirea situațiilor de criză, scenarii regionale și naționale de risc, roluri și responsabilități clare pentru autorități și operatori, precum și proceduri de cooperare națională, regională și bilaterală.
32 de scenarii regionale ENTSO-E, nouă riscuri majore pentru România
Sursă foto:DEER
La nivelul ENTSO-E au fost identificate 32 de scenarii regionale de criză a energiei electrice, care acoperă o paletă largă de riscuri: de la atacuri cibernetice și fizice asupra infrastructurii energetice, fenomene meteorologice extreme, crize ale combustibililor fosili sau nucleari, până la pandemii, cutremure, secetă sau conflicte militare.
Pe baza unei evaluări realizate prin matricea Probabilitate–Impact, autoritățile române au identificat nouă scenarii de risc cu potențial major de afectare a securității alimentării cu energie electrică:
- atac cibernetic asupra activelor din rețeaua electrică;
- val de frig;
- incidente extreme cauzate de condiții meteorologice de iarnă;
- criză în asigurarea combustibililor fosili;
- greve, revolte și acțiuni de protest ale angajaților;
- pandemie;
- secetă;
- cutremur;
- conflict militar sau război.
Deși unele dintre aceste riscuri sunt considerate „puțin probabile” – precum conflictele militare sau atacurile fizice asupra centrelor de conducere – experiențele recente din regiune au determinat autoritățile să le includă explicit în planificarea de securitate energetică.
Conflict militar: centre relocate și evacuarea personalului operativ
În scenariul unui conflict armat, Planul prevede măsuri ferme de protecție a infrastructurii critice. Centrele de conducere prin dispecer și cele de teleconducere ar urma să fie relocate în locații protejate, iar personalul operativ evacuat, dacă situația o impune. Totodată, România se bazează pe cooperarea regională în cadrul ENTSO-E pentru asigurarea stabilității sistemului interconectat.
CNTEE Transelectrica SA este parte a acordului multilateral de furnizare a energiei de ajutor de avarie în interconexiunea Europei Continentale, în contextul sincronizării sistemelor electroenergetice ale Ucrainei și Republicii Moldova. România își asumă atât rolul de rețea de tranzit, cât și pe cel de potențial furnizor de energie de urgență, în funcție de evoluția situației regionale.
Valul de frig, unul dintre cele mai periculoase scenarii
Un capitol distinct este dedicat scenariului „Val de frig”, considerat printre cele mai probabile și cu impact sever. Acesta presupune temperaturi extreme, între -25°C și -15°C, menținute timp de una-două săptămâni, cu perioade consecutive de 7–10 zile sub -20°C.
Într-un astfel de context, consumul de energie electrică și gaze naturale crește semnificativ, afectând disponibilitatea resurselor. Producția eoliană poate fi redusă sau chiar oprită, livrările de cărbune pot fi perturbate, iar rețeaua de transport a gazelor poate întâmpina probleme de presiune și volum. Liniile electrice aeriene sunt expuse riscului de avarii din cauza vântului puternic și a zăpezii, iar accesul la stații și culoare de transport poate deveni imposibil.
Efectele pot include epuizarea rezervelor de energie electrică și, în scenarii extreme, aplicarea măsurilor de salvgardare, inclusiv descărcarea de sarcină. De asemenea, pot apărea fluxuri mari de energie în rețele, tensiuni la limită și riscuri de stabilitate prin afectarea criteriului N-1.
În ceea ce privește dependența transfrontalieră, ajutorul energetic de urgență este considerat, în acest scenariu, puțin probabil, întrucât întreaga regiune ar putea fi afectată simultan. Exporturile pot deveni factori agravanți, iar cooperarea se poate limita la sprijin în gestionarea rețelei și re-energizare.
Coordonare națională prin CONSE
În cazul declarării unei situații de criză, Ministerul Energiei va activa Centrul Operativ Național în Sectorul Energetic (CONSE), structura responsabilă de coordonarea răspunsului la nivel național. Din CONSE vor face parte reprezentanți ai principalilor actori din sector: Ministerul Energiei, Transelectrica, marii producători de energie electrică, operatorii de transport gaze, companiile de distribuție și Dispecerul Energetic Național.
