Guvernul și-a angajat răspunderea pentru reforma companiilor publice și Parlamentului pentru reforma a trei dintre cele mai importante autorități de reglementare din țară – Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
“Proiectul cu care vin azi în fața Parlamentului are mai multe obiective. Vrem să punem capăt câștigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice. Vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanță în beneficiul cetățenilor și agenția guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviți ajung în funcții de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere. Nu va mai fi posibil ca managementul acestor companii să încaseze sume semnificative dacă nu au nicio legătură cu performanța companiilor și mai ales cu calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferă oamenilor. Membrii neexecutivi ai Consiliilor de Administrație vor primi o indemnizație lunară egală cu maximum două salarii medii din acea clasă de activitate. Membrii executivi vor primi maximum trei astfel de salarii ca venit fix. Dacă sunt performanți și îndeplinesc toate criteriile de performanță vor putea primi maximum încă două indemnizații ca bonus. Astfel de bonusuri vor putea fi acordate doar o dată pe an și doar în funcție de situațiile financiare. Înainte puteau primi până la nouă indemnizații”, a afirmat premierul Ilie Bolojan, în Parlament.
Sursă foto: site Guvetnul României
O altă măsură vizează indicatori reali de performanță și plafonarea beneficiilor. “De acum înainte, cel puțin jumătate din indicatorii de performanță vor fi financiari și vor fi cuantificabili: profit, grad de îndatorare, investiții realizate. Nu vom mai plăti pentru numărul de ședințe ținute, ci pentru ceea ce se întâmplă după acele ședințe. Am plafonat diurnele, sporurile, mașinile de serviciu și alte beneficii, care în unele cazuri erau folosite abuziv și discreționar ca supliment de venit”, a spus Bolojan.
A treia măsură prezentată de șeful Guvernului parlamentarilor: Consiliile de Administrație vor fi mai mici cu aproximativ o treime decât în prezent. “Până acum, numărul maxim posibil de membri într-un Consiliu de Administrație era șapte. La regiile autonome vor rămâne trei. La societățile cu sistem dualist, Consiliile de Supraveghere vor fi între trei și cinci membri, iar în companiile mari, companiile de administrație, tot de trei-cinci membri. Mai puțini membri, dar mai buni. Pentru companiile cu peste 50 de angajați și o cifră de afaceri de peste 7,3 milioane euro, selecția se va face prin firme de recrutare cu experiență crescută, care au capacitatea de a atrage profesioniști. De asemenea, un funcționar public va putea fi parte dintr-un singur Consiliu de Administrație”, a prezentat Bolojan.
A patra măsura dă o putere mai mare pentru agenția guvernamentală care supraveghează numirile în companiile publice și performanțele lor, respectiv Agenția pentru monitorizarea și evaluarea performanțelor întreprinderilor publice.
Prezentăm discursul premierului Ilie Bolojan susținut la angajarea răspunderii Guvernului României în Parlament asupra Proiectului de lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome
“Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante piețe, cea a energiei, cea financiară și cea de telecomunicații. Din păcate, aceste autorități de reglementare și control au ajuns, de-a lungul anilor, să aibă scheme de personal umflate artificial și, mai grav, să ajungă la niveluri de salarizare care nu mai au nicio legătură cu realitățile economice din această țară. Acest proiect de lege pune ordine și introduce reguli clare. Prin această lege se propune o restructurare a autorităților autonome, ASF, ANRE și ANCOM, astfel: în primul rând, o propunere de reducere de personal. Se va reduce cu 10% numărul posturilor de specialitate și cu 30% cel al posturilor de suport. Este anormal să avem un aparat administrativ supradimensionat în comparație cu cel de specialitate.
În al doilea rând, se propune restructurarea organigramelor. Noile structuri trebuie să respecte reguli clare, compartimente care nu pot depăși 20% din totalul posturilor, nu mai pot fi create funcții fără corespondent în clasificarea ocupațiilor din România și se vor elimina suprapunerile de atribuții.
În al treilea rând, nivelul remunerațiilor. Reducem cu 30% salariile pentru tot personalul și indemnizația conducerii. Dacă le cerem cetățenilor să accepte reguli de disciplină bugetară, nu putem să menținem în paralel conduceri care câștigă venituri de câteva ori mai mari decât demnitarii statului.
De asemenea, limităm bonusurile pe care și le pot acorda conducerile. Maxim de două ori indemnizația brută lunară pentru funcția de ministru. Pentru următorii ani, aceste bonusuri vor rămâne suspendate. Era nevoie de aceste măsuri pentru a nu mai repeta situația în care conducerea își dădea singură prime, fără limite, chiar și în perioade în care companiile din piețele pe care le supravegheau dădeau faliment, cu urmări majore asupra consumatorilor.
Nu în ultimul rând, introducem transparența. Legea prevede obligația ca organigramele și nivelurile de salarizare să fie publicate pe site-urile instituțiilor. Este un gest de respect față de români și un exercițiu de responsabilitate. Aceste măsuri întăresc autoritățile de reglementare și control. Ele nu trebuie să fie percepute doar ca locuri unde se recompensează clientela sau unde se perpetuează privilegii. Trebuie să fie exemple de profesionalism, eficiență și integritate”.
