INTERVIU Pavel-Casian NIȚULESCU, Secretar de stat, Ministerul Energiei: Avem fonduri fără precedent. Predictibilitatea fiscală este esențială pentru a susține investițiile pe termen lung

„Reducerea poverii fiscale pentru companii și evitarea introducerii de taxe noi în perioadele critice reprezintă o prioritate”.

Pavel-Casian Nițulescu

România traversează un moment cheie în tranziția energetică, cu fonduri fără precedent disponibile prin PNRR și Fondul pentru Modernizare alocate dezvoltării și modernizării sectorului energetic. Într-un interviu acordat InvesTenergy, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Pavel-Casian Nițulescu, vorbește despre nevoia de predictibilitate fiscală, investițiile strategice în capacități de producție și stocare, precum și despre rolul crucial al tinerilor în viitorul energetic al țării.

“În primul rând, este necesară predictibilitatea fiscală. Pentru a realiza acest lucru, Ministerul Energiei colaborează cu Ministerul Finanțelor pentru a simplifica și stabiliza regimul fiscal aplicabil în sectorul energetic. Reducerea poverii fiscale pentru companiile din domeniu și evitarea introducerii de taxe noi în perioadele critice reprezintă o prioritate pentru a încuraja investițiile pe termen lung”, afirmă Pavel-Casian Nițulescu.

Insistând pe nevoia de a intensifica formarea viitoarelor generații de specialiști care vor lucra în domeniul energetic, secretarul de stat din Ministerul anunță că, în negocierile externe pe care le-a avut recent, a contribuit la înlesnirea unei viitoare colaborări academice între Universitatea Petrol și Gaze din Ploieşti și Universitatea Internațională de petrol și gaze Yagshygeldi Kakayev din Ashgabat, Turkmenistan.  Îi încurajez pe cei tineri să descopere acest sector, care pe lângă dinamism și provocări, nu este lipsit de satisfacții profesionale!, precizează Nițulescu.

Vă invităm să citiți interviul acordat InvesTenergy.

– Domnule Secretar de Stat Pavel-Casian NIȚULESCU, care sunt direcțiile prioritare ale Ministerului Energiei pentru perioada 2025-2030 în contextul tranziției energetice?

– Vreau să mulțumesc, înainte de toate, publicației dumneavoastră pentru oportunitatea acestui interviu. Este întotdeauna o bucurie să împărtășesc cu publicul român temele majore și prioritățile pe care Guvernul le-a stabilit într-un sector atât de important precum energia.

Împreună cu domnul ministru Bogdan Ivan, dar și cu ceilalți colegi, la Ministerul Energiei lucrăm la o serie de măsuri care vizează transformarea sectorului și, la fel de important, consolidarea acestuia în contextul regional pe care îl traversăm. Pentru România este esențială asigurarea unei energii sigure, accesibile și curate, prin urmare, pașii pe care îi întreprindem pe calea tranziției energetice se află în sinergie cu inițiativele menite să sporească gradul de securitate în aprovizionarea cu energie. Avem în vedere particularitățile și atuurile României în raport cu securitatea în aprovizionarea cu energie, o mai bună integrare în sistem a surselor noi de energie, precum și modernizarea și consolidarea infrastructurii energetice.

Astfel, pentru anii următori, prioritățile țării noastre în sectorul energetic, care sunt de altfel înscrise și în „Strategia Energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050”, urmăresc decarbonarea sectorului energetic prin creșterea ponderii surselor regenerabile în consumul de energie, mijlocită de construirea de noi capacități de producere a acestui tip de energie curată, inclusiv ferme eoliene în largul Mării Negre, dezvoltarea sectorului nuclear național prin construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă și instalarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni, dezvoltarea surselor alternative de energie, realizarea investițiilor necesare modernizării rețelelor care vor prelua aceste surse noi, participarea la proiecte transfrontaliere care facilitează fluxul de energie între statele din regiune, un astfel de proiect de anvergură fiind proiectul cablului submarin prin Marea Neagră.

Realizarea tranziției se bazează și pe modernizarea, extinderea și consolidarea infrastructurii energetice de preluare în sistem a noii energii produse, cât și pe implementarea soluțiilor de stocare.

Vreau să accentuez faptul că, investițiile substanțiale în sectorul energetic reprezintă un factor esențial pentru consolidarea sistemului energetic al viitorului. Programe de finanțare din fonduri europene, precum Fondul pentru Modernizare, Planul Național pentru Redresare și Reziliență, alte fonduri europene și naționale, sunt mobilizate pentru o paletă diversă de acțiuni (producție, dezvoltare infrastructură, surse alternative) în vederea atingerii obiectivului de transformare a sectorului energetic.

–Care sunt prioritățile dumneavoastră în calitate de secretar de stat și ce acțiuni specifice veți întreprinde pentru a le realiza?

-În mod punctual, conform atribuțiilor stabilite de domnul ministru, activitatea mea se răsfrânge asupra sectorului gazelor naturale, a țițeiului și a producției de energie electrică, dar și asupra domeniului de eficiență energetică, al proiectelor de interes comun și surselor alternative de energie. Pentru a nuanța, vă pot spune că fiecare domeniu de activitate are un set specific de acțiuni care sunt implementate conform angajamentelor politice ale Guvernului.

Atribuțiile funcției de secretar de stat pe care o dețin vizează inclusiv securitatea în aprovizionarea cu gaze naturale, țiței, produse petroliere și energie electrică, precum și negocierea cu diverși partenerii regionali cu scopul de a atrage investiții în aceste zone de activitate economică.  

Vreau, totuși, să precizez că, întotdeauna ne consultăm și ne coordonăm cu celelalte autorități din sector, dar și cu partenerii economici, pentru a ne asigura că există o coerență a deciziilor și politicilor publice pe care le elaborăm.  

–Care sunt cele mai importante decizii pe care le-ați luat și lecții pe care le-ați învățat de când sunteți în Ministerul Energiei?

-Cred că fiecare zi la vârful sectorului energetic reprezintă o provocare profesională, pentru care este nevoie de consecvență, gândire strategică și abilități de negociere și colaborare. 

În lumina celor întrebate de dumneavoastră, mă pot gândi la coordonarea Comandamentului Energetic, al cărui președinte sunt la nivel național încă de la preluarea funcției de secretar de stat, poziție din care am monitorizat starea întregului sistem energetic național, de multe ori în condiții dificile din perspectiva temperaturilor scăzute de iarnă, a prețurilor ascendente de pe piața regională, suprapuse și cu limitări de ordin logistic și ale infrastructurii.

–Există un proiect de care sunteți personal atașat sau pe care îl considerați simbolic pentru mandatul dvs.?

-Nu aș putea să selectez un singur proiect, deoarece, la acest moment, sectorul energetic românesc se dezvoltă pe mai multe direcții strategice, prin urmare, vă pot enumera proiectul Neptun Deep, dezvoltarea sectorului nuclear și cablul submarin de energie verde. Cele trei sunt strâns legate viitoarea dezvoltare economică a României și, nu în ultimul rând, de securitatea noastră energetică, ceea ce face din țara noastră un vector regional de stabilitate. Desigur, implementarea acestor proiecte necesită resurse financiare și, deopotrivă, umane, atât la nivelul companiilor care le dezvoltă, dar și al Ministerului Energiei, precum și decizii politice asumate, un efort susținut și o coordonare permanentă.

De asemenea, sunt personal atașat și de proiectele centralelor care vor conduce treptat la decarbonarea zonelor dominate de combustibilii fosili – cărbune.

–Ați declarat recent că „noile centrale de producție, proiectele de eficiență energetică și planurile pentru comunități energetice ar putea schimba radical modul în care producem și consumăm energia în țară.” Vă rog să argumentați: La ce centrale concrete vă referiți? Ce proiecte de eficiență energetică sunt deja lansate sau urmează să fie implementate? Și ce se întâmplă, mai exact, cu comunitățile energetice?

-Cred cu tărie că, proiecte precum centralele de la Iernut, Mintia, Răstolița, Năvodari sunt bune exemple care ilustrează transformarea sectorului energetic românesc într-unul mai rezilient, flexibil și eficient.

La rândul lor, comunitățile energetice sunt asociații locale compuse din cetățeni, autorități publice și întreprinderi mici, care își produc și partajează energia. Ne-am dorit accelerarea elaborării cadrului legislativ pentru ca toți consumatorii de energie electrică din România să poată beneficia de energia regenerabilă produsă la propriul loc de consum sau produsă în cadrul unei comunități de energie din care aceștia fac parte. Aceasta este o abordare care pune în centrul sistemului energetic consumatorul de energie, îl împuternicește nu numai în capacitatea sa de producător de energie, cât mai ales în capacitatea sa de decident din perspectiva gestionării energiei produse. 

După părerea noastră, există multiple beneficii în formarea comunităților energetice, printre care reducerea costurilor energiei pentru gospodării, ceea ce este deosebit de important în contextul creșterii generale a prețurilor la energie, precum și diminuarea sărăciei energetice, o problemă care afectează un număr semnificativ de români. Prin stimularea autoconsumului și susținerea comunităților energetice, cetățenii vor avea posibilitatea de a produce și consuma energie în mod local și sustenabil, reducându-și astfel dependența de furnizorii tradiționali și de fluctuațiile de pe piața energiei.

Un alt aspect important este conștientizarea și educarea publicului cu privire la beneficiile și importanța energiei regenerabile, prin promovarea unui comportament mai responsabil față de mediu și resursele naturale. Totodată, dezvoltarea infrastructurii pentru energie regenerabilă va necesita forță de muncă în construcții, operare, mentenanță și chiar în educație, pentru formarea unor noi specialiști. Vreau să adaug că, prin aceste demersuri legislative, România se aliniază la tendințele europene de sustenabilitate, oferind cetățenilor mai mult control asupra modelelor de consum și posibilitatea de a reduce semnificativ costurile la electricitate.

–Gazul natural este considerat un combustibil de tranziție în România. Care este viziunea ministerului pe termen mediu și lung?

-Țin să precizez că, România atribuie gazului natural un rol esențial în procesul de transformare a sectorului energetic – denumit și combustibil de tranziție. Acesta este considerat o sursă cu emisii scăzute de carbon, atât de necesar pentru a face față provocărilor cu care ne confruntăm.

Apreciem că exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră va contribui la asigurarea securității energetice a României și a regiunii din care țara noastră face parte. Cantitățile de gaze naturale din Marea Neagră, alături de producția onshore, vor asigura, atât acoperirea în integralitate a consumului intern de gaze naturale al României, cât și disponibilități de export prin integrarea pieței interne în piața regională și europeană, potențând rolul strategic al României la Marea Neagră. Totodată, resursele de gaze naturale din Marea Neagră contribuie în mod substanțial la reducerea gradului de dependență de importuri al regiunii.

– Sunteți responsabil din partea ministerului pentru o serie de investiții majore care ar urma să se realizeze. Care sunt acestea? Care este soluția pentru finalizarea noii centrale de la Iernut?

– Într-adevăr, vreau să ilustrez cu o serie de exemple dezvoltarea unor noi capacități de producție a energiei electrice pe bază de gaze naturale: centrala de la Mintia – cea mai mare centrală pe gaz din Europa, centrala în cogenerare de la Năvodari și centrala de la Iernut care urmează să fie finalizată, precum și alte investiții mai mici care vizează CET-urile (CET Arad, CET Oradea, CET Brazi, CET Arad Hidrocarburi, CET Palas de la Constanţa).

– Care sunt planurile Ministerului Energiei privind dezvoltarea capacităților de producție regenerabilă? Se ia în calcul promovarea proiectelor agri-PV, stocare, hidrogen verde?

– La acest moment, există un nivel fără precedent al fondurilor alocate dezvoltării și modernizării sectorului energetic, prin Fondul pentru Modernizare și PNRR, ambele instrumente promovează investiții de care avem stringentă nevoie: capacități CCGT/CHP, RES – eolian și solar, hidrogen – capacități de producere electrolizoare, baterii, biocombustibili, consolidarea și modernizarea grid-ului în perspectiva preluării producției de energie regenerabilă în sistem.

În ceea ce privește PNRR, vreau să menționez că Ministerul Energiei este coordonator de reforme și investiții, responsabil de implementarea reformelor PNRR și investițiilor aferente Componentei 6. Energie. Obiectivul componentei Energie din cadrul PNRR vizează abordarea principalelor provocări ale sectorului energetic din România, în special, accelerarea decarbonizării sectorului energetic și facilitarea utilizării surselor regenerabile de energie și a surselor alternative de energie, cum ar fi hidrogenul verde. Componenta urmărește, de asemenea, să sporească flexibilitatea rețelei de energie electrică, să digitalizeze sectorul energetic și să reducă intensitatea energetică a industriei.

– Cum încurajează ministerul investițiile private în sectorul energetic și ce bariere legislative sau administrative mai există?

– În primul rând, este necesară predictibilitatea fiscală. Pentru a realiza acest lucru, Ministerul Energiei colaborează cu Ministerul Finanțelor pentru a simplifica și stabiliza regimul fiscal aplicabil în sectorul energetic. Reducerea poverii fiscale pentru companiile din domeniu și evitarea introducerii de taxe noi în perioadele critice reprezintă o prioritate pentru a încuraja investițiile pe termen lung.

În plus, este promovată simplificarea legislației în ceea ce privește accesul la rețelele de energie electrică și gaze naturale, eliminând barierele pentru dezvoltarea de noi capacități.

De asemenea, ne dorim sprijinirea startup-urilor din domeniul energiei prin scheme de finanțare dedicate.

–În ce măsură s-au deblocat apelurile pentru fotovoltaice și stocare și ce noutăți sunt planificate pentru perioada 2025-2026?

-Dovada că lucrurile se desfășoară într-o direcție favorabilă stă în lansarea celui de-al II-lea apel bazat pe procedură de ofertare concurențială „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum” aferent Fondului pentru modernizare se află în derulare. De asemenea, la Minister am promovat „Schema de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în producerea și transportul energiei termice pe bază de energie regenerabilă geotermală”, cu finanțare din Fondul pentru modernizare. Avem în plan și o schemă viitoare pentru sprijinirea capacităților de stocare.

–Există o strategie concretă pentru digitalizarea sistemului energetic național?

-Într-adevăr, digitalizarea este unul dintre obiectivele pe care le avem la Minister, este parte din strategia de modernizare a rețelelor, totodată, fiind un obiectiv conectat de investițiile care se realizează în sistem. Cred totuși în rolul crucial al companiilor din sector pentru implementarea digitalizării.

–Cum se pregătește România pentru sezonul rece 2025-2026? Avem suficiente stocuri de gaze naturale?

-Cazul României este unul fericit, țara noastră dispune de resurse domestice care acoperă mare parte din necesarul de consum. În ceea ce privește stocurile de gaze naturale, activitatea de injecție în depozite este în plină desfășurare, până la 1 noiembrie, când, conform calculelor, vom atinge un procent de 90% de umplere, România îndeplinind astfel obligațiile europene care vizează această activitate.

Din perspectiva colaborării administrative și a monitorizării stării sistemului energetic național, pe perioada sezonului rece se activează Comandamentul energetic de iarnă, care se convoacă cu săptămânal sau de câte ori situația o cere.

–Ce mesaj transmiteți investitorilor români și străini interesați de piața energetică din România? Este acum un moment bun pentru a investi în acest sector?

-Mesajul Ministerului Energiei este următorul: suntem preocupați permanent de dezvoltarea sectorului, astfel încât demersurile și eforturile noastre se îndreptă în direcția atragerii de investiții și a elaborării de reglementări strategice în acest domeniu pentru a crea un climat investițional favorabil și atractiv partenerilor noștri, fie ei naționali sau externi.

–Ce le transmiteți tinerilor care își doresc o carieră în energie, într-un moment în care piața se transformă profund?

-Fără îndoială, este nevoie să intensificăm formarea viitoarelor generații de specialiști care vor lucra în domeniul energetic. Ministerul Energiei are o colaborare strânsă cu instituțiile de învățământ superior precum Universitatea Petrol și Gaze din Ploieşti, Universitatea Politehnică București. În negocierile externe pe care le-am avut recent, pot spune că am contribuit la înlesnirea unei viitoare colaborări academice între Universitatea Petrol și Gaze din Ploieşti și Universitatea Internațională de petrol și gaze Yagshygeldi Kakayev din Ashgabat, Turkmenistan.

Într-adevăr, ne confruntăm cu o creștere a mediei de vârstă a specialiștilor din domeniu, semnalată de mai multe companii. Astfel, îi încurajez pe cei tineri să descopere acest sector, care pe lângă dinamism și provocări, nu este lipsit de satisfacții profesionale! 

–Vă mulțumesc și vă doresc succes în activitate!