În timp ce capacitățile de energie regenerabilă continuă să crească într-un ritm record la nivel global, piața muncii din acest sector transmite un semnal de avertizare. Potrivit raportului Renewable Energy and Jobs – Annual Review 2025, publicat de IRENA și Organizația Internațională a Muncii (OIM), numărul locurilor de muncă din energiile regenerabile a crescut cu doar 2,3% în 2024, ajungând la 16,6 milioane – cea mai lentă rată de creștere din ultimii ani.
Această decuplare între expansiunea rapidă a capacităților instalate și dinamica ocupării forței de muncă reflectă o combinație de factori structurali: tensiuni geopolitice și geoeconomice, presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare, precum și un grad tot mai ridicat de automatizare în procesele de producție.
Raportul confirmă consolidarea poziției Chinei ca actor dominant al tranziției energetice globale. În 2024, China a concentrat aproximativ 7,3 milioane de locuri de muncă din sectorul regenerabilelor, reprezentând 44% din totalul mondial. Această performanță este susținută de lanțuri de aprovizionare integrate, de mari dimensiuni, care permit livrarea de echipamente la costuri greu de egalat.
Uniunea Europeană, în schimb, a rămas la un nivel constant de 1,8 milioane de locuri de muncă, fără creștere față de anul precedent. Statele Unite și India au înregistrat evoluții modeste, în timp ce Brazilia se menține ca un pol regional important, cu 1,4 milioane de angajați în sector.
Din perspectiva tehnologiilor, energia solară fotovoltaică își păstrează poziția de lider, cu 7,3 milioane de locuri de muncă la nivel global. Asia găzduiește trei sferturi din forța de muncă din acest segment, iar China concentrează peste 4 milioane de joburi.
Biocombustibilii lichizi (2,6 milioane de locuri de muncă), hidroenergia (2,3 milioane) și energia eoliană (1,9 milioane) completează tabloul unui sector divers, dar profund influențat de deciziile industriale și comerciale ale statelor.
Dincolo de cifre, raportul IRENA–OIM aduce în prim-plan o dimensiune adesea neglijată a tranziției energetice: incluziunea socială. Femeile și persoanele cu dizabilități rămân subreprezentate în forța de muncă din sectorul energiilor regenerabile, în pofida deficitului de competențe raportat de industrie.
