Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu legea de aprobare a OUG nr. 22/2025 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Motivul invocat este că actul normativ este neconstituțional și că a fost adoptat cu încălcarea principiului bicameralismului, respectiv ambele camere ale Parlamentului să dezbată același conținut al unei legi.
Legea a fost trimisă la promulgare pe 21 martie. Forma adoptată de Senatul României a fost modificată substanțial în Camera Deputaților, iar Senatul nu a mai analizat noile prevederi. În sesizare, se remarcă că au fost eliminate toate modificările făcute de Senat, iar deputații au introdus un punct complet nou, care nu a fost discutat anterior.
Sursă foto: Site Administrația Prezidențială
Legea reglementează modul de conducere al companiilor de stat și aduce modificări privind beneficiile acordate membrilor consiliilor de administrație. Potrivit sesizării președintelui, un articol modificat de deputați prevede că plata asigurării de răspundere profesională este suportată de întreprinderea publică și nu face parte din remunerație. Față de forma anterioară a legii, deputații au eliminat exemplele concrete de cheltuieli care puteau fi decontate, precum transportul, diurna sau cheltuielile de reprezentare. Șeful statului susține că eliminarea acestor limitări poate duce la extinderea neclară a beneficiilor acordate și că această modificare ar putea îngreuna verificarea modului în care sunt cheltuiți banii publici.
Curtea Constituțională a României urmează să analizeze sesizarea și să decidă dacă legea respectă sau nu Constituția.
SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE
asupra
Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, a Legii nr. 187/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și pentru abrogarea unor dispoziții din acte normative
Prezentăm textul integral, preluat de pe site-ul Administrației Prezidențiale:
La data de 21 martie 2026, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, a Legii nr. 187/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și pentru abrogarea unor dispoziții din acte normative (PL-x nr. 137/2025).
Prin legea supusă controlului de constituționalitate, se aprobă OUG nr. 22/2025, prin care au fost modificate și completate dispozițiile OUG nr. 109/2011. Ordonanța supusă aprobării aduce o serie de modificări cu privire la modalitatea de ocupare a posturilor în structura organelor de conducere și funcționarea consiliilor de administrație la nivelul organizațiilor corporative.
Capitolul II din OUG nr. 109/2011 intitulat „Administrarea și conducerea regiilor autonome”, la art. 8 alin. (9) prevede: „Plata asigurării de răspundere profesională este efectuată de întreprinderea publică, nu face parte din remunerație și va fi menționată în contractul de mandat în cuantumul și limitele de răspundere stabilite de autoritatea publică tutelară. În contractul de mandat vor fi menționate și alte beneficii, respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna, sub condiția ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare”.
Ulterior, textul a fost modificat prin Legea de aprobare a OUG nr. 22/2025, la Camera Deputaților, camera decizională, având următorul conținut: „Plata asigurării de răspundere profesională este efectuată de întreprinderea publică, nu face parte din remunerație și va fi menționată în contractul de mandat în cuantumul și limitele de răspundere stabilite de autoritatea publică tutelară. În contractul de mandat vor fi menționate și alte beneficii, sub condiția ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare”.
Precizăm că OUG nr. 22/2025 nu aduce modificări textului antereferit, această intervenție având loc la camera decizională, fără ca Senatul – cameră de reflecție – să fi avut cunoștință despre aceasta.
Prin conținutul său normativ, precum și prin procedura de adoptare, considerăm că Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, a Legii nr. 187/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și pentru abrogarea unor dispoziții din acte normative contravine principiului legalității, principiului bicameralismului, precum și principiului vizând protejarea intereselor naționale în activitatea economică, astfel cum acestea sunt consacrate de art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2), art. 75 alin. (4), art. 135 alin. (2) lit. b) și art. 147 alin. (4) din Constituția României, pentru motivele dezvoltate în cele ce urmează.
Încălcarea principiului legalității și a principiului bicameralismului, consacrate de art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2), art. 75 alin. (4) și art. 147 alin. (4) din Constituția României
Din analiza parcursului legislativ al legii, rezultă că Senatul a aprobat OUG nr. 22/2025 cu o serie de modificări și completări, care au fost eliminate în totalitate la Camera Deputaților. Totodată, la Camera Deputaților s-a introdus la art. I din OUG nr. 22/2025 punctul 71, care nu fusese avut în vedere și nu fusese discutat la Senat. Prin urmare, au fost nesocotite principiul legalității în dimensiunea sa referitoare la securitatea juridică, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, și principiul bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (4) din Constituție, aspecte de natură a afecta caracterul constituțional al legii de aprobare.
Astfel, la articolul unic din legea criticată, se prevede că: La articolul I, după punctul 7 se introduce un nou punct, punctul 71, cu următorul cuprins: „7 1 . La articolul 8, alineatul (9) se modifică și va avea următorul cuprins: «(9) Plata asigurării de răspundere profesională este efectuată de întreprinderea publică, nu face parte din remunerație și va fi menționată în contractul de mandat în cuantumul și limitele de răspundere stabilite de autoritatea publică tutelară. În contractul de mandat vor fi menționate și alte beneficii, sub condiția ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare.»”.
Prin modificările aduse în Camera Deputaților, Cameră decizională, se încalcă principiul bicameralismului, consacrat de dispozițiile art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (4) din Constituție.
Principiul bicameralismului a fost dezvoltat de Curtea Constituțională printr-o solidă și constantă jurisprudență, relevante fiind, în acest sens, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 710/2009, Decizia nr. 413/2010 și Decizia nr. 1.533/2011. În această jurisprudență, Curtea a stabilit două criterii esențiale (cumulative) pentru a se stabili cazurile în care, prin procedura legislativă, se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Chiar dacă aplicarea acestui principiu nu poate deturna rolul de Cameră de reflecție al primei Camere sesizate, legiuitorul trebuie să țină cont de limitele impuse de principiul bicameralismului (Decizia nr. 1/2012).
De asemenea, în Decizia nr. 62/2018, Curtea Constituțională a arătat că „trebuie avut în vedere (a) scopul inițial al legii, în sensul de voință politică a autorilor propunerii legislative sau de filosofie, de concepție originară a actului normativ; (b) dacă există deosebiri majore, substanțiale, de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului; (c) dacă există o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului”. Potrivit jurisprudenței instanței constituționale, evaluarea încălcării principiului bicameralismului „presupune raportarea la criterii nu atât de natură cantitativă (…), cât, mai cu seamă, de natură calitativă, de substanță a reglementării” (Decizia nr. 3/2021).
Urmărind parcursul legislativ al actului normativ adoptat, se poate constata că toate modificările și completările adoptate de Senat au fost eliminate la Camera Deputaților, iar la Senat nu a fost discutat conținutul normativ al punctului 71 introdus la Camera Deputaților în calitate de cameră decizională, aspecte de natură a încălca principiul bicameralismului.
Atât OUG nr. 22/2025, cât și forma de la Senat a legii de aprobare a ordonanței în discuție nu au vizat textul de lege de la art. 8 alin. (9) din OUG nr. 109/2011, fiind pentru prima oară modificat în camera decizională, cu ocazia dezbaterii legii de aprobare a ordonanței, într-un sens relevant, care ar fi impus retrimiterea textului la prima cameră, pentru a fi pus în dezbatere și a-i asigura posibilitatea Senatului de a se pronunța asupra lui. Altfel, legea ar urma să intre în vigoare conținând un amendament despre care Senatul nu are cunoștință.
De asemenea, Senatul a trimis Camerei Deputaților un proiect de lege cu un conținut total diferit de acela care a fost adoptat de Camera Deputaților, fiind practic în situația unor acte normative cu configurație total diferită. Potrivit exigențelor principiului bicameralismului, procedura de adoptare a fost viciată prin includerea, direct în fața Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a prevederilor criticate, care nu corespund scopului originar al propunerii legislative adoptate de Senat și care, astfel, modifică conținutul juridic și configurația actului normativ analizat. Chiar dacă majoritatea intervențiilor legislative operate direct de Camera Deputaților se înscriu, prin conținutul lor juridic, în marja proprie de apreciere a fiecărei Camere parlamentare, reprezentând modificări legislative necesare impuse de exigențele de tehnică legislativă sau din rațiuni de oportunitate asupra formei adoptate de Senat, nu se poate face abstracție de faptul că modificarea intervenită nu servește realizării scopului legii adoptate.
Într-adevăr, bicameralismul nu înseamnă ca ambele camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în camera decizională putând exista abateri firești de la forma adoptată de camera de reflecție, dar fără a se ajunge la schimbarea relevantă a obiectului actului normativ. În acest context, în spiritul cooperării loiale dintre cele două camere, soluția corectă ar fi fost recurgerea la procedura navetei parlamentare.
Prin raportare la toate aceste considerente, apreciem că legea dedusă controlului de constituționalitate încalcă, prin modul său de adoptare, principiul bicameralismului diferențiat funcțional, prevăzut de art. 61 alin. (2) din Legea fundamentală.
2. Încălcarea art. 135 alin. (2) lit. b) și art. 147 alin. (4) din Constituția României
Legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată ca lege ordinară, cu respectarea art. 75 și art. 76 alin. (2) din Constituție, așa cum reiese din formula de atestare a acesteia.
La articolul unic din legea criticată se prevede: Articol unic. – Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22 din 8 aprilie 2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, a Legii nr. 187/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și pentru abrogarea unor dispoziții din acte normative,(…) cu următoarea completare: – La articolul I, după punctul 7 se introduce un nou punct, punctul 71, cu următorul cuprins: „7 1. La articolul 8, alineatul (9) se modifică și va avea următorul cuprins: «(9) Plata asigurării de răspundere profesională este efectuată de întreprinderea publică, nu face parte din remunerație și va fi menționată în contractul de mandat în cuantumul și limitele de răspundere stabilite de autoritatea publică tutelară. În contractul de mandat vor fi menționate și alte beneficii, sub condiția ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare.»”.
Prin Legea nr. 187/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, în vigoare de la data de 02 iulie 2023, s-a introdus un nou alineat la art. 8 din OUG nr. 109/2011, respectiv alin. (9), având următorul cuprins: „Plata asigurării de răspundere profesională este asigurată de regia autonomă, nu face parte din remunerație și va fi menționată în contractul de mandat în cuantumul și limitele de răspundere stabilite de autoritatea publică tutelară”.
Prin Legea nr. 158/2025 s-a modificat articolul 8 alin. (9) din OUG nr.109/2011, având următorul conținut: „Plata asigurării de răspundere profesională este efectuată de întreprinderea publică, nu face parte din remunerație și va fi menționată în contractul de mandat în cuantumul și limitele de răspundere stabilite de autoritatea publică tutelară. În contractul de mandat vor fi menționate și alte beneficii, respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna, sub condiția ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare”. Această formă este în vigoare la momentul actual.
Considerăm că prin înlăturarea sintagmei „respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna” se tinde la eludarea legii, prin lărgirea sferei avantajelor materiale, putând fi decontate cu titlu de beneficii orice cheltuieli, în baza contractului de mandat, în cuantumul și limitele de răspundere stabilite de autoritatea publică tutelară, cu consecința evitării monitorizării cheltuielilor de către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice. Agenția nu mai trebuie să analizeze dacă o cheltuială se încadrează tehnic la „reprezentare”, „transport” sau „diurnă”. Orice plată către administrator care nu este indemnizație de mandat, în limita plafonului acceptat (două indemnizații fixe brute lunare/an), facilitează includerea ei pe lista cheltuielilor susceptibile a fi aprobate, putând influența auditul și controlul cheltuirii banului public, cu afectarea prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, care prevăd că „statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară”.
În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, a Legii nr. 187/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și pentru abrogarea unor dispoziții din acte normative este neconstituțională, în ansamblul său.
.jpg)
