România traversează o schimbare de paradigmă în ceea ce privește eficiența energetică, iar datele din ultimii ani confirmă o maturizare a pieței, dar și a mentalităților. Sondajele realizate de România Eficientă, în perioada 2019 – 2024, indică o creștere substanțială a nivelului de informare, a interesului și a implicării active a cetățenilor în adoptarea comportamentelor și soluțiilor care reduc consumul de energie și impactul asupra mediului.
Dacă în 2019 conceptul de „eficiență energetică” era dificil de înțeles pentru aproximativ jumătate dintre respondenți, iar doar un sfert declarau că fac economie la consumul de energie, în 2024 tabloul este radical diferit. Comportamentele responsabile au devenit majoritare: 71% dintre români sting lumina când părăsesc încăperea, 59% opresc televizorul atunci când nu este utilizat, iar 41% scot aparatele din priză după folosire. Aceste cifre indică nu doar o mai bună informare, ci și o asumare concretă a responsabilității energetice la nivel individual.
La fel de relevantă este și schimbarea percepției asupra beneficiilor eficienței energetice. În 2019, reducerea costurilor domina categoric clasamentul avantajelor (49%). Începând cu 2022, însă, sănătatea și confortul au devenit prioritare pentru români, cumulând procente între 31% și 37%, în timp ce economiile financiare au scăzut la 19–21%. Această evoluție arată o înțelegere mai profundă a impactului pe termen lung al clădirilor eficiente energetic asupra calității vieții.
Potrivit Energy Policy Group, parcursul României către un viitor sustenabil în sectorul clădirilor este definit de interacțiunea a trei factori-cheie: investițiile consistente ale sectorului public și privat, inovația tehnologică și implicarea activă a cetățenilor. Experiența ultimilor ani demonstrează că tranziția către neutralitatea climatică nu este doar un obiectiv teoretic, ci un proces în desfășurare, susținut de exemple concrete de bune practici.
Schimbările sunt vizibile la nivel național. De la școli modernizate la standard nZEB (clădiri cu un consum de energie aproape zero) și blocuri reabilitate termic, până la dezvoltarea primului „sat inteligent” din România, sectorul construcțiilor devine un pilon central al tranziției energetice. Aceste investiții contribuie simultan la reducerea consumului de energie, scăderea emisiilor de carbon și creșterea confortului pentru utilizatori.
Transformarea este susținută și de progresul rapid din zona digitală. Start-upuri românești, alături de mari furnizori de energie, lansează aplicații de eficiență energetică care permit monitorizarea consumului în timp real și elaborarea unor planuri personalizate de economisire. Aceste soluții software devin instrumente esențiale pentru consumatori, ajutându-i să-și optimizeze facturile la electricitate și încălzire și să adopte decizii informate.
În mediul urban, dezvoltatorii imobiliari răspund cererii tot mai mari pentru locuințe sustenabile prin proiecte rezidențiale precertificate ZEB (clădiri cu emisii zero) încă din faza de proiectare. Acest trend reflectă atât maturizarea pieței imobiliare, cât și interesul crescut al cumpărătorilor pentru clădiri eficiente energetic, prietenoase cu mediul și aliniate viitoarelor cerințe europene.
Un rol esențial îl joacă și instrumentele de finanțare. Programele europene și naționale facilitează accesul cetățenilor, companiilor și autorităților locale la soluții moderne de reabilitare energetică a clădirilor și de producere a energiei din surse regenerabile. În paralel, sunt alocate fonduri semnificative pentru reabilitarea și modernizarea rețelelor de termoficare, precum și pentru extinderea și digitalizarea rețelelor de distribuție a energiei electrice – elemente critice pentru securitatea energetică și integrarea surselor verzi.
La nivel urban, România este tot mai bine reprezentată în inițiativele europene dedicate neutralității climatice. Treisprezece orașe participă la două programe complementare: trei – Cluj-Napoca, București (Sectorul 2) și Suceava – fac parte din Misiunea Europeană „100 de orașe inteligente și neutre climatic”, iar alte zece au fost selectate în M100, inițiativa națională care replică modelul european. Aceste orașe beneficiază de consultanță intensivă pentru elaborarea Climate City Contracts adaptate specificului local și de acces la finanțare pentru proiecte de energie verde, mobilitate inteligentă, economie circulară și guvernanță ecologică.
Prin mobilizarea fondurilor europene și naționale, implicarea mediului privat și a societății civile și prin participarea tot mai activă a cetățenilor, România își modernizează infrastructura energetică și își eficientizează fondul construit. Rezultatul nu se măsoară doar în scăderea consumului de energie și a emisiilor de carbon, ci și într-o transformare profundă a mentalităților – un pas esențial către un stil de viață modern, responsabil energetic. Așa cum subliniază Energy Policy Group, prin România Eficientă – un proiect privat de anvergură națională realizat în parteneriat și cu finanțarea OMV Petrom – eficiența energetică devine nu doar o soluție tehnică, ci o direcție strategică pentru dezvoltarea durabilă a României.
