- Răzvan Popescu, director general: ROMGAZ nu se va implica în proiecte care încalcă regulile de piață, care implică riscuri operaționale majore sau care ar putea aduce prejudicii companiei, acționarilor săi ori statului roman;
- Aristote Jude, director general adjunct: Există state europene care au interzis prin lege stocarea CO2 în zăcăminte on-shore
SNGN ROMGAZ, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, a depus la Curtea de Justiție a Uniunii Europene o acțiune directă împotriva Comisiei Europene, în data de 16 octombrie 2025, informează compania.
Prin această acțiune, Romgaz precizează că solicită în principal anularea Regulamentului delegat nr. 1477/2025 de completare a Regulamentului (UE) 2024/1735 al Parlamentului European şi al Consiliului și anularea Deciziei (UE) 2025/1479 a Comisiei din 22 mai 2025 de specificare a contribuțiilor proporționale la obiectivul Uniunii privind capacitatea de injectare de CO₂ până în 2030 din partea producătorilor de petrol și gaze din Uniunea Europeană.
Regulamentul (UE) 2024/1735, denumit și regulamentul NZIA, completat de cele două acte normative a căror anulare o solicită ROMGAZ, impune producătorilor de petrol și gaze din Uniunea Europeană să asigure până în anul 2030 o capacitate de stocare CO2 de 50 milioane tone/an, din care României îi revine o cotă de 10,25 milioane tone CO2/an, iar companiei ROMGAZ, una dintre cele trei societăți românești obligate, o cotă de 4,12 milioane tone CO2/an.
Obligația de stocare a companiilor românești reprezintă mai mult de 20% din obiectivul de stocare UE, în condițiile în care țara noastră este răspunzătoare pentru doar cca. 3% din totalul emisiilor de CO₂ ale sectorului de manufactură din UE între 2020-2023, se explică în informarea companiei transmisă BVB.
Astfel, decizia ROMGAZ de a depune o acțiune directă împotriva Comisiei Europene vine în contextul în care actele normative pe care compania le atacă în instanță induc o disproporționalitate semnificativă și o practică anticoncurențială pe piața de petrol și gaze naturale în defavoarea producătorilor UE. Nu în ultimul rând, obligația instituită asupra ROMGAZ și a celorlalte companii producătoare de petrol și gaze presupune investiții semnificative fără ca acestea să fie condiționate de existența condițiilor de fezabilitate economică sau de garanții exigibile, se specifică în informare.
Răzvan Popescu, Director General Romgaz: “În calitate de principal producător de gaze naturale din România, ROMGAZ își asumă pe deplin rolul strategic și responsabilitățile aferente — atât în garantarea securității continue a aprovizionării cu gaze naturale, cât și în demersurile de decarbonare a industriei și de tranziție către energia verde. În acest context, compania a evaluat si analizat multiple scenarii și opțiuni pentru reducerea amprentei de carbon și pentru implementarea unor proiecte verzi, având ca obiectiv definirea traiectoriei optime pentru atingerea țintelor de decarbonare asumate prin Acordul de la Paris. Printre opțiunile analizate se numără și investițiile în depozite de stocare a CO₂ în zăcăminte de gaze naturale epuizate sau în acvifere saline. De asemenea, ROMGAZ a demarat studii și analize tehnice aprofundate pentru identificarea potențialelor unor astfel de zăcăminte şi pentru evaluarea fezabilității transformării lor în depozite de CO₂.
Rămânem ferm angajați în implementarea politicilor Uniunii Europene, inclusiv a Green Deal-ului, precum și a noilor obiective privind competitivitatea și relansarea economică stabilite în acest an. Cu toate acestea, ROMGAZ nu se va implica în proiecte care încalcă regulile de piață, care implică riscuri operaționale majore sau care ar putea aduce prejudicii companiei, acționarilor săi ori statului român.
Considerăm că Regulamentul delegat nr. 1477/2025 de completare a Regulamentului (UE) 2024/1735 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și Decizia (UE) 2025/1479 a Comisiei din 22 mai 2025 ne expun unor astfel de riscuri; în consecință, am decis să exercităm toate pârghiile legale disponibile şi vom contesta aceste acte normative în fața instanțelor europene.”
Aristotel Jude, Director General Adjunct: „ROMGAZ a depus în data de 16 octombrie 2025, la Curtea Europeană de Justiție, o acțiune directă împotriva Comisiei Europene. Este pentru prima oară când compania face un asemenea demers, acesta fiind generat de implicațiile grave pe care prevederile regulamentului NZIA, ale Regulamentului delegat nr. 1477/2025, și ale Deciziei (UE) 2025/1479 a Comisiei din 22 mai 2025 le au asupra companiei, și mai mult decât atât, o spun foarte direct, în final, suportabilității de către consumator a prețului bunurilor produse în întreprinderi/fabrici etc în care se impun măsuri de captare, transport și injecție CO2. Inevitabil costul unor astfel de produse vor crește, in opinia mea, dincolo de limita suportabilității. Și când mă refer la implicații grave, mă refer și la riscurile de natură economică, în contextul în care suntem obligați să facem investiții de câteva sute de milioane Euro fără ca acestea să poată fi condiționate, în mod real, de asigurarea de garanții privind recuperarea investiției, dar și la riscuri de natură tehnică și de mediu. Este de evidențiat faptul că puținele proiecte de stocare CO2 implementate sau în fază de dezvoltare sunt în zăcăminte off-shore, eliminând riscul contaminării solului sau apelor în zone locuite în situația unor potențiale migrări. Există state europene care din acest motiv au interzis prin lege stocarea CO2 în zăcăminte on-shore.
Nu în ultimul rând aș vrea să subliniez faptul că este pentru prima oară când Parlamentul European/Comisia Europeană, printr-un regulament european/regulament delegat/decizie, impune în mod direct obligații, inclusiv de natură pecuniară, unor companii supuse rigorilor corporative și regulilor piețelor comerciale pe care activează, fără ca în prealabil să fi fost realizat un studiu de impact tehnic și economic care să arate fezabilitatea tehnica și economică în raport cu obligațiile impuse. Cu toate acestea, suntem dispuși să cooperăm deplin cu Comisia Europeană și Parlamentul European pentru a găsi cele mai bune soluții fezabile din punct de vedere tehnico-economic, care să aibă la bază toate studiile de impact realizate anterior emiterii unor astfel de reglementări, care să asigure un viitor sustenabil atât companiei, mediului dar și clienților finali.”
