În prima ședință a acționarilor din anul 2026, conducerea Transgaz va solicita acționarilor aprobarea finanțării „Planului de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport (SNT) gaze naturale pentru perioada 2024–2033, actualizat în 2025”.
Conştient de această responsabilitate, managementul companiei Transgaz continuă unul dintre cele mai mari și importante programe de dezvoltare a infrastructurii de transport gaze naturale din România în ultimii 20 de ani, cu proiecte de investiţii estimate la peste. 9 miliarde euro (din care 741,95 milioane euro pentru proiecte FID și A non FID), proiecte ce vor avea ca rezultat crearea unor noi culoare de transport gaze naturale esenţiale pentru transportul, atât pe piaţa autohtonă cât și pe pieţele din regiune, a cantităților de gaze naturale descoperite în Marea Neagră, dar şi pentru integrarea României în marile trasee transfrontaliere ale Coridorului Sud-Est/Nord-Sud al Europei, se precizează în referatul Transgaz ce va fi supus spre aprobare acționarilor.
Proiectele majore de dezvoltare a transportului gazelor naturale însumează aproximativ 4,103 miliarde de euro. Printre obiectivele prioritare se numără finalizarea, în cursul anului viitor, a proiectului de amplificare a stațiilor de comprimare Podișor și Bibești, în vederea creșterii capacității de transport în SNT pentru alimentarea centralelor electrice în ciclu combinat de la Mintia, Ișalnița și Turceni, precum și a unităților administrativ-teritoriale și a consumatorilor industriali din zonă.
Un proiect strategic central îl reprezintă dezvoltarea Coridorului de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre (Tuzla–Podișor), inclusiv interconectarea SNT cu un terminal GNL amplasat la Marea Neagră. Acest demers va permite integrarea gazelor offshore din Marea Neagră în sistemul național de transport și livrarea acestora către consumatori industriali și casnici.
Până în 2028, Transgaz își propune să asigure alimentarea cu gaze naturale din surse alternative, într-un context european marcat de creșterea dependenței de importuri. Accesul la noi surse devine astfel o necesitate strategică, iar infrastructura propusă va facilita conectarea României la Coridorul Transbalcanic, Coridorul Vertical și la conducta BRUA. De asemenea, noile capacități sunt esențiale pentru potențialul transport al gazelor provenite din regiunea Mării Caspice, din terminalele LNG din Turcia și Grecia.
Planul include o serie de alte proiecte majore de investiții, precum:
- Extinderea Sistemului Național de Transport gaze naturale, parte a Coridorului Vertical;
- Interconectarea România–Serbia;
- Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport din zona de Nord-Vest a României;
- Creșterea capacității de transport pe interconectarea România–Bulgaria, pe direcția Giurgiu–Ruse;
- Modernizarea obiectivelor SNT pentru crearea de noi capacități sau extinderea celor existente.
Aceste investiții au ca scop îmbunătățirea aprovizionării cu gaze naturale, diversificarea surselor și rutelor de transport și consolidarea securității energetice a României și a regiunii.
Un rol important îl va avea proiectul Eastring, deschis atât surselor consacrate, cât și celor alternative. Acesta va facilita accesul gazelor din regiunea Caspică, Estul Mediteranei, Marea Neagră și Orientul Mijlociu, asigurând totodată aprovizionarea Europei de Sud-Est din hub-urile europene de gaze naturale. Capacitatea va fi disponibilă tuturor transportatorilor și furnizorilor interesați.
Planul de dezvoltare include și proiecte de modernizare tehnologică, precum implementarea unui sistem de monitorizare, control și achiziție de date pentru stațiile de protecție catodică ale SNT, precum și dezvoltarea sistemului SCADA pentru transportul gazelor naturale, esențiale pentru siguranța și eficiența operațională.
Un capitol distinct al planului îl reprezintă investițiile dedicate transportului hidrogenului, estimate la 4,9417 miliarde de euro. Până în 2040, Transgaz își propune realizarea a șapte conducte pentru transportul hidrogenului, modernizarea interconectării România–Serbia pentru acest tip de combustibil și adaptarea culoarelor Giurgiu–Podișor–Bibești–Jupa–Horia–Nădlac, precum și Marea Neagră–Podișor, în conformitate cu reglementările europene.
„Sistemul energetic al României, inclusiv sectorul gazelor naturale, se află într-un amplu proces de transformare. Hidrogenul va deveni o componentă esențială a sistemului energetic, oferind soluții pentru stocarea și distribuția energiei fără emisii de dioxid de carbon”, subliniază reprezentanții Transgaz.
