„Securitatea energetică este o miză prea importantă – aș merge la Bruxelles în fiecare săptămână, dacă e nevoie”
Prezent la cea de-a IX-a ediție a conferinței “Energie cu Responsabilitate”, organizată de publicația InvesTenergy, sub patronajul ANRE, Sebastian Burduja, consilier onorific al prim-ministrului, membru în Comisia pentru Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor și fost ministru al Energiei, a subliniat două lecții-cheie din mandatul său: responsabilitatea în acțiune și comunicare, precum și necesitatea continuității proiectelor strategice în sectorul energetic.
Într-un dialog deschis cu Claudiu Butacu, Președinte EfdeN & Lector la BISM și SNSPA, Sebastian Burduja a pledat pentru securitate energetică, investiții sustenabile și combaterea dezinformării, subliniind că România are direcții clare trasate prin Strategia Energetică Națională.
– Claudiu Butacu: Domnule Burduja, ați gestionat direct provocările din sectorul energetic într-o perioadă complicată. Care sunt două lecții cele mai valoroase pe care puteți să ni le prezentați? Cu siguranță, urmăriți activitatea Ministerului Energiei – se continuă restructurarea instituției și proiectele demarate de dvs?
– Sebastian Burduja: Mă bucur să vă revăd, în mod special dnei Cristina Trefaș vreau să îi mulțumesc pentru că – iată – continuați această tradiție și cred că ați ales cum nu se putea mai bine cuvântul cheie al evenimentului și al zilelor noastre – Responsabilitatea. Este și una din lecțiile pe care le-am învățat destul de repede în mandat, este un sector strategic, sensibil și în tot ceea ce faci trebuie să fii extrem de atent și responsabil.
Responsabilitate înseamnă acțiune, proiecte, un ritm susținut al investițiilor și cred că în cei 2 ani de mandat – sigur cifrele sunt publice – undeva la 14 miliarde de euro atrase din PNNR, Fondul pentru Modernizare, instrumente noi de tipul contractelor pentru diferență, un portofoliu de proiecte care sunt în execuție, în șantier și, sigur, proiecte în evaluare, care sper să se materializeze în contracte semnate cât mai curând.
În al doilea rând și foarte important, anul trecut – pe acceași scenă – am vorbit despre Responsabilitatea în comunicare. A devenit un lucru foarte important să luptăm cu fake news-urile instrumentate de multe ori, probail și dinafară și comunicăm pe înțelesul tuturor pentru a restabili de fapt adevărul. E cu atât mai important ca atunci când ai o funcție publică să vehiculezi informații corecte. Altfel, generezi panică și nu faci altceva decât să îi speri pe investitori, pe consumatori, să încurajezi specula dacă există, să subminezi încrederea în instituțiile statului, inclusiv în reglementator, în Autoritate și cred că lucrurile astea nu ne fac bine. Uitându-ne în jur și, aici, discut cu oameni care se pricep la sectorul energetic, lucrurile în România sunt pe o traiectorie pozitivă.
S-a vorbit mult că după data de 1 iulie vine sfârșitul lumii și nu a fost așa. Și, iarăși, cred că e o răspundere comună să explicăm românilor cât de ușor este să îți schim,bi furnizorul dacă nu ești mulțumit, faptul că pentru consumatorii vulnerabili facturile nu au crescut, iar dacă există un impact la unii consumatori nu se poate vorbi despre o triplare a facturilor. Nici măcar de o dublare nu se poate vorbi pe niciun plafon.
Fac un apel – nu ne permitem să tolerăm știrile false pentru că ele ai repercursiuni în societate, între investitori și, de fapt, ar trebui să fie un contract corect între stat, investitori și consumatori.
– Claudiu Butacu: În contextul multiplelor provocări – de la securitate energetică la integrarea surselor regenerabile – care ar trebui să fie prioritățile de acțiune pentru România în următorii 2-3 ani pentru a asigura un sistem energetic performant și responsabil ?
– Sebastian Burduja: Eu am aceeași ordine în trilema energetică. Securitatea energetică este vitală. Este clar că nu putem renunţa la grupurile pe cărbune fără să punem ceva în loc. Şi, da, am fost la Bruxelles, cu echipa, cred că de 10-15 ori, lăsând lucrurile într-un punct, aşteptând livrarea studiului de adecvanţă, care s-a început de peste un an de zile. În baza acestui studiu este o discuţie extrem de fermă şi corectă cu reprezentanţii Comisiei Europene şi nu văd cum cineva de la Bruxelles şi-ar asuma răspunderea de a nu permite României să prelungească cu câţiva ani perioada de exploatare a acestor grupuri. România are toate argumentele să ceară această prelungire pentru că – şi iarăşi nu se spune suficient de mult public, public se spune doar atât: ‘nu s-a făcut nimic’. Nimic mai fals. Ştiţi foarte bine că, de exemplu, la Işalniţa am avut licitaţii, la Craiova am avut licitaţii şi, din cauza creşterii explozive a preţului la turbinele pe gaz, peste 50% la nivel mondial, bugetul alocat acestor grupuri nu a mai ajuns şi nu au mai reprezentat licitaţii atractive pentru ofertanţi. Deci, securitate energetică şi asta înseamnă să negociam foarte bine cu Comisia până la capăt. Şi eu aş merge în fiecare săptămână dacă e nevoie la Bruxelles, pentru că mi se pare o miză mult prea importantă.
Continuitatea – în energie, proiectele mari durează 3, 5, poate 10 ani de zile, merită o continuitate, merită urmărite şi merită duse la îndeplinire, de la exploatarea de la Neptun Deep, până la termocentrala de la Paroşeni, Mintia şi alte proiecte pe care le avem în curs.
– Claudiu Butacu: Vorbim despre Responsabilitate. În contextul dat – cu presiuni economice, sociale și geopolitice, dacă ar fi să alegeți un cuvânt cheie care să definească direcția în care trebuie să mergem – Responsabilitate sau atceva – pentru ce ați opta și de ce?
– Sebastian Burduja: Am spus, continuitate. Din punctul meu de vedere, unul dintre câştigurile anului trecut a fost Strategia Energetică Naţională. Poate nu-i perfectă, dar o avem şi ea setează nişte direcţii de care ar trebui să ne ţinem. Iarăşi, în spaţiul public, aud tot timpul ‘Domnule, nu avem viziune, nu ştim ce facem, nu s-a făcut nimic’. Nu cred că e corect. Şi a ne ţine de această viziune, de fapt, înseamnă să asigurăm continuarea acestor mari proiecte, inclusiv lucruri de tipul preluarea Azomureş de către Romgaz, deci a ne pregăti pentru 2027, când vom avea o producţie dublă la gaz şi trebuie să-i dăm valoare adăugată mare în economie. Deci, continuitate.
.jpg)
