Deși România are de aproximativ șase luni legislație dedicată comunităților de energie, perspectivele de dezvoltare ale acestora rămân limitate în actualul cadru de piață. Un motiv îl reprezintă sistemul de sprijin de care beneficiază prosumatorii, considerat – de către experți – mai avantajos decât participarea într-o comunitate energetică.
Zoltan Nagy Bege, director CIGA Energy și fost vicepreședinte ANRE, a declarat în cadrul conferinței „Ziua Energiei Brașov 2026” că, în condițiile actuale, prosumatorii nu au niciun stimulent real pentru a se alătura unei comunități de energie.
„ De ce nu văd viitorul comunităților de energie în România? Cât timp un prosumator va beneficia de compensare cantitativă la prețul la care a contractat de la furnizor energia sau de compensare financiară la prețul mediu lunar din PZU, acel prosumator nu își va dori să intre într-o comunitate de energie”, a subliniat acesta.
Potrivit legislației în vigoare, prosumatorii cu instalații de până la 200 kW beneficiază de compensare cantitativă până la finalul anului 2030. Acest mecanism le permite să compenseze energia injectată în rețea cu energia consumată din rețea la același preț din contractul cu furnizorul. Începând cu anul 2031, prosumatorii din această categorie vor trece la sistemul de compensare financiară, similar celui aplicat în prezent pentru instalațiile cu capacități între 200 kW și 400 kW. Astfel, energia livrată în rețea va fi remunerată la prețul mediu lunar din Piața pentru Ziua Următoare (PZU). Chiar și în aceste condiții, mecanismul rămâne atractiv pentru prosumatori, consideră Zoltan Nagy Bege.
„Prosumatorii produc energie în perioadele în care aceasta este foarte ieftină. Dacă ar vinde direct în piață, probabil nu ar încasa nici 10% din cât primesc în această schemă de compensare. Din acest motiv, nici în viitor nu cred că prosumatorii, dacă se păstrează aceste mecanisme, vor fi interesați și motivați să fie parte dintr-o comunitate energetică”, a explicat el.
.jpg)
