- Asociațiile din România, Bulgaria și Grecia semnalează: Nu vedem nicio acțiune pentru îmbunătățirea situației din Austria într-un mod care să nu afecteze schimbul pe toate granițele electrice. OTS-ul austriac abuzează de dreptul de a solicita o derogare pe motive de siguranță operațională și de gestionare a congestiei;
- Este nevoie de măsuri pentru a realiza creșterile necesare ale liniilor de transport și noi linii de transport de 400 kV în Austria, precum și la granița electrică austro-ungară
În prezent, din cauza interconectării insuficiente, piețele de energie electrică din Europa de Sud-Est suferă de diferențe uriașe de preț față de Europa Centrală, cu consecințe dezastruoase pentru întreprinderile industriale din Bulgaria, Grecia și România. În ciuda eforturilor Comisiei de a reduce decalajul dintre Europa de Sud-Est și Europa Centrală, există state membre care acționează în direcția opusă. În octombrie 2024, operatorul de transport și sistem (OST) austriac Austrian Power Grid AG (APG) a solicitat o derogare de la cerințele prevăzute la articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul 2019/943, care prevede că operatorii de transport și sistem nu limitează volumul de capacitate de interconectare care urmează să fie pusă la dispoziția participanților la piață ca mijloc de rezolvare a congestiei din propria zonă de ofertare sau ca mijloc de gestionare a fluxurilor rezultate din tranzacțiile interne ale zonelor de ofertare.
Situația prezentată a fost semnalată de către Asociația Companiilor Consumatoare de Energie din România (ACCER), Federația Bulgară a Consumatorilor Industriali de Energie (BFIEC) și Uniunea Elenă a Consumatorilor Industriali de Energie (UNICEN) într-o adresă transmisă către Teresa Ribera, Vicepreședinte Executiv Comisia Europeană și Dan Jorgensen, Comisar pentru Energie și Locuințe.
Nivelurile minime de capacitate disponibilă pentru comerțul interzonal sunt atinse:
• pentru frontierele care utilizează o abordare coordonată a capacității nete de transport, capacitatea minimă este de 70% din capacitatea de transport, respectând limitele de siguranță în funcționare după deducerea situațiilor neprevăzute;
• pentru frontierele care utilizează o abordare bazată pe fluxuri, capacitatea minimă este o marjă stabilită în procesul de calcul al capacității disponibile pentru fluxurile induse de schimbul interzonal.
Prin natura lor, industriile mari consumatoare de energie au nevoie de energie accesibilă pentru a concura pe piețele locale și internaționale și pentru a-și furniza produsele la prețuri competitive. Susținem eforturile Comisiei pentru a oferi energie curată și accesibilă pentru industrie. Susținem integrarea completă a pieței energiei electrice, deoarece este de așteptat o mică divergență între zonele de licitare (1 până la 5 EUR/MWh) și, în general, nu afectează competitivitatea industriei, se precizează în scrisoare.
Prezentăm din adresa ACCER, BFIEC și UNICEN:
Conform Regulamentului 2019/943:
Marja va fi de 70% din capacitate, respectând limitele de siguranță în funcționare ale elementelor critice de rețea interne și interzonale, ținând cont de situațiile neprevăzute.
Cu toate acestea, în cazul în care un operator de transport și sistem nu poate respecta capacitatea minimă de 70% care trebuie pusă la dispoziția participanților la piață din cauza riscurilor de siguranță în funcționare din motive previzibile, respectivul operator de transport și sistem poate solicita autorităților de reglementare relevante o derogare de la articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul 2019/943.
Sfera de aplicare a acestor derogări va fi strict limitată la ceea ce este necesar pentru menținerea securității în funcționare și va evita discriminarea între schimburile interne și cele interzonale.
APG a solicitat o derogare de la implementarea marjei minime disponibile pentru comerțul interzonal, așa cum este stabilit la articolul 16 alineatul (8) și în conformitate cu articolul 16 alineatul (9) din Regulamentul 2019/943, pentru o perioadă a anului 2025, în ceea ce privește granițele zonei sale de ofertare principale AT/DE, AT/CZ, AT/HU, precum și AT/SI1. Conform APG: „Întrucât siguranța operațională ar fi fost pusă în pericol, în temeiul articolului 16 alineatul (9) din Regulamentul 2019/943, APG a depus o cerere pentru acordarea unei derogări de la obligațiile prevăzute la articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul 2019/943 în ceea ce privește granițele zonei de ofertare AT/DE, AT/CZ, AT/HU și AT/SI pentru anii 2020, 2021, 2022, 2023 și 2024.
Derogarea pentru 2025 a fost aprobată în decembrie 2024 de către autoritatea de reglementare austriacă și poate fi acordată pentru un an și poate fi prelungită o singură dată dacă domeniul de aplicare al derogării este redus semnificativ.
Cu toate acestea, OTS-ul austriac a primit a șasea derogare consecutivă, fiind efectiv exceptat de la cerințele articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2019/943 de la intrarea sa în vigoare. Între timp, nu vedem nicio acțiune pentru îmbunătățirea situației din Austria într-un mod care să nu afecteze schimbul pe toate granițele electrice, în special la granița AT/HU. Se pare că OTS-ul austriac abuzează de dreptul de a solicita o derogare pe motive de siguranță operațională și de gestionare a congestiei.
În trecut, această derogare a avut un impact foarte negativ asupra zonelor de ofertare din Europa de Sud-Est. Se raportează că adesea capacitățile din Austria către Ungaria au fost stabilite la 0 MW, în special în orele de vârf de dimineață și de seară.
Rezultatele pentru Europa de Sud-Est sunt bine cunoscute și sunt dezastruoase. Comisia este bine informată cu privire la situație.
Suntem convinși că există un abuz al derogării, care duce la discriminare între schimburile interne și cele interzonale care se extind dincolo de regiunea CORE (Bulgaria și Grecia nu fac parte din regiune, dar derogarea afectează grav și România și Ungaria). În ciuda nivelului ridicat de interconectare dintre Grecia, Bulgaria și România, este evident că zonele de licitare din Ungaria, România, Bulgaria și Grecia sunt plasate într-o poziție discriminatorie, într-un mod care duce la fracturarea generală a pieței unice. Aceste țări au investit masiv în integrarea sistemelor și a piețelor, însă economiile lor sunt penalizate cu cele mai mari prețuri la energia electrică din UE. Acest lucru subminează efectiv Regulamentul UE care vizează o piață unică a energiei electrice complet integrată în cadrul Uniunii.
Efectul negativ al acestor acțiuni asupra industriilor mari consumatoare de energie din Europa de Sud-Est a fost evident, iar Comisia cunoaște bine problema.
Îndemnăm Comisia Europeană să ia următoarele măsuri:
- Să stabilească un mecanism de sprijin pentru prețurile industriilor mari consumatoare de energie, în special pentru Europa de Sud-Est, până la eliminarea barierelor fizice dintre Europa de Sud-Est și Europa Centrală. Un astfel de mecanism ar trebui să fie complementar CISAF;
- Să ia măsuri pentru a realiza creșterile necesare ale liniilor de transport și noi linii de transport de 400 kV în Austria, precum și la granița electrică austro-ungară. Aceste proiecte sunt evident de interes comun.
- Să pună capăt abuzului opțiunii de derogare. În caz contrar, condițiile de concurență neechitabile pentru industria din Europa de Sud-Est vor continua să existe și, în cele din urmă, vor continua să favorizeze un stat membru în detrimentul altora. Industria din regiune a luptat pentru competitivitatea sa în ultimii ani, dar dacă nu se iau măsuri decisive în mod urgent, vom asista la închiderea întreprinderilor industriale la nivel regional.
Asociația Companiilor Consumatoare de Energie din România (ACCER) a fost înființată în iunie 2021 și are ca scop principal determinarea și centralizarea implicării companiilor consumatoare de energie, formând astfel o voce comună a industriei românești, prin reprezentarea și asistarea membrilor în probleme legate de energie. În prezent, ACCER numără 12 membri, al căror volum total cumulat de consum anual de energie electrică și gaze naturale reprezintă aproximativ 31% din consumul național specific non-domestic. ACCER este membră a Federației Internaționale a Consumatorilor Industriali de Energie (IFIEC Europa).
Federația Bulgară a Consumatorilor Industriali de Energie (BFIEC) a fost înființată în 2006 și reprezintă interesele industriei bulgare mari consumatoare de energie pe piețele energetice și de mediu. Organizația include 29 dintre cei mai mari consumatori de energie din Bulgaria care operează în industria feroasă și neferoasă, îngrășăminte, gaze industriale, sticlă, ciment, hârtie, chimică, extractivă, prelucrătoare și farmaceutică. Membrii BFIEC sunt responsabili pentru aproximativ 54% din consumul industrial de gaze naturale și aproximativ 50% din consumul industrial de energie electrică din Bulgaria. BFIEC este membru al Confederației Patronale și Industrialilor din Bulgaria, reprezentată la nivel național, și coprezidă Comitetul pentru Energie al acesteia. BFIEC este, de asemenea, membru cu drepturi depline și membru al Consiliului de Administrație al Federației Internaționale a Consumatorilor de Energie Industrială (IFIEC).
Uniunea Elenă a Consumatorilor Industriali de Energie (UNICEN) este o societate non-profit, non-comercială. A fost fondată în 2010 cu obiectivul de a reprezenta în comun industriile mari consumatoare de energie în fața organismelor, autorităților, organizațiilor și companiilor grecești, străine și internaționale în probleme legate de sectorul energetic. Cele 27 de companii membre ale UNICEN reprezintă coloana vertebrală a industriei interne din diverse sectoare, toate având nevoi de intensitate energetică ridicată, adică în ceea ce privește consumul ridicat de energie per unitate de produs produs, cum ar fi cimentul, oțelul, metalele neferoase, hârtia, îngrășămintele etc. UNICEN reprezintă în prezent aproximativ 50% din consumul intern de energie industrială.
