Autori: Noah Murray, Radu Dudău, Corneliu Bodea și Mihai Macarie
Ca parte a unui pachet de măsuri menite să reducă prețul energiei electrice, Ministerul Energiei a anunțat în luna septembrie intenția de a introduce un mecanism de market making pe piața de futures a energiei electrice din România, afectată de un deficit de lichiditate. Anunțul a venit la câteva luni după Ordinul ANRE nr. 15 din 29/4/2025 , care a stabilit un cadru general de reglementare pentru market making pe piețele centralizate de energie.
Market makerii asigură lichiditate prin garantarea cumpărării și vânzării unui produs, dacă prețul se încadrează într-un spread stabilit. Lichiditatea contractelor pe termen lung limitează costurile de tranzacționare, ceea ce, la rândul său, reduce prețul final al energiei plătit de consumatori.
EPG alături de CRE lansează o analiză care explică schemele de market making și sintetizează bune practici internaționale relevante. În lipsa unor clarificări ulterioare cu privire la forma finală pe care o va lua acest mecanism, studiul de față servește drept introducere în aspectele fundamentale ale politicilor de market making în energie.
Studiul, semnat de Noah Murray, Radu Dudău, Corneliu Bodea și Mihai Macarie, arată cum funcționează schemele de market making, prezintă exemple internaționale utile și subliniază ce pași pot face autoritățile pentru ca mecanismul din România să aducă beneficii reale.
Deși există exemple internaționale pozitive de market makeri, care au îmbunătățit semnificativ condițiile de piață pentru toți participanții, există și cazuri în care încercările de market making au adus puține beneficii pieței. Ca viitoarea schemă de market making a României sa aibă un efect pozitiv asupra lichidității din piață, experții celor două organizații recomandă ca autoritățile responsabile pentru selecționarea market maker-ului să considere exclusiv entități cu:
• Experiență în tranzacționarea pe piața angro ca generator și furnizor de energie electrică;
• Ocuparea unei cote de piață semnificativă;
• Resurse suficiente pentru a absorbi șocuri financiare, încât să poată să opereze efectiv pe o piață cu volatilitate ridicată;
De asemenea, autoritățile trebuie să elaboreze un sistem clar și stimulativ de remunerare activității de market making și să stabilească în detaliu responsabilitățile market maker-ului, clarificând următoarele elemente: tipurile de produse tranzacționate, diferența dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare, perioada operațională (în timpul zilei de tranzacționare), condițiile de conformitate și decontare.
Alte recomandări:
- arhitectura juridică a operatorului pieței (OPCOM) trebuie extinsă cu instrumente de interacțiune cu un market maker.
- autoritățile trebuie să stabilească și să anunțe un termen înainte de punerea în aplicare, odată ce faza de proiectare a politicii este finalizată, cu o perioadă recomandată pentru pregătire de 12 luni.
Germania – Studiu de caz
Obiective. Contracararea concentrării pieței și furnizarea de servicii de lichiditate.
Rezumat. Funcționează continuu din 2003. Voluntarii pot încheia un contract bilateral cu EEX (European Energy Exchange AG) pentru a deveni market makeri pentru anumite produse în schimbul unor plăți.
Realizări. Contractele futures pe energie electrică din Germania sunt cele mai lichide din Europa, cu o rată efectivă de churn de 14,4. În ciuda obiectivelor de reducere a concentrării, schema germană de market making a coincis cu o concentrare suplimentară în producția de energie electrică, dar cota de tranzacționare a producătorilor s-a prăbușit de la 80% la 8%.
Îmbunătățirile în materie de lichiditate au făcut ca piața germană a energiei electrice să devină un punct de referință pentru contractele futures europene în general.
Citiți publicația scrisă de Noah Murray, Radu Dudău, Corneliu Bodea și Mihai Macarie:
