Ce e bine și ce e rău în noile norme MADR pentru dezvoltarea de regenerabile?

Publicat pe Categorii Flux energetic
Prima Pagina Actual Flux energetic Ce e bine și ce e rău în noile norme MADR pentru dezvoltarea de regenerabile?

Autor: Mihaela Nyerges,  Partner, Vlăsceanu, Nyerges & Partners

Încă de când Legea Fondului Funciar a fost modificată pentru a permite dezvoltarea de proiecte de producere a energiei din surse regenerabile pe terenuri situate în extravilan, întreaga industrie a așteptat ca Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale („MADR”) să emită normele de aplicare a acesteia („Normele”).

Normele au fost în cele din urmă adoptate în cursul acestei luni. Deși se aștepta ca ele să clarifice aspecte legate de proiectele care afectează o suprafață mai mare de 50 hectare, Normele nu fac altceva decât să modifice procedura de scoatere a terenurilor din circuitul agricol pentru a o alinia noilor prevederi ale Legii Fondului Funciar.

1.Suprafața de teren scoasă din circuitul agricol în cazul utilizării duale a terenului

Cel mai mare câștig adus de Norme este că au clarificat ce porțiuni de teren trebuie scoase din circuitul agricol în cazul utilizării duale a terenului (producere de energie și activități agricole). Acestea sunt suprafețele construite la nivelul solului prin amplasarea stâlpilor structurii de montaj, invertoarelor, stațiilor de transformare, instalațiilor de stocare, căilor de acces.

Așadar, în cazul proiectelor fotovoltaice, se clarifică faptul că numai terenul afectat de stâlpii de susținere trebuie scos din circuitul agricol, nu și terenul corespunzător proiecției panourilor. Aceste principii pot contribui considerabil la scăderea taxei de scoatere a terenurilor din circuitul agricol, care este unul dintre principalele costuri din procesul de dezvoltare. Cu toate acestea, impactul practic nu este atât de mare, deoarece (i) utilizarea duală a terenului nu este permisă pentru terenurile arabile (care este cel mai frecvent tip de teren întâlnit în astfel de proiete) și (ii) principiile de mai sus nu se aplică pășunilor (așa cum vom arăta mai jos).

Pentru a putea beneficia de principiile de mai sus, solicitantul trebuie să depună, printre altele, proiectul tehnic care să prezinte tipul obiectivului de investiție, modul de amplasare, gradul de ocupare, modul de exploatare a suprafețelor rămase în circuitul agricol, indicarea suprafețelor de teren ce urmează a fi utilizate în ​​ scop dual.

2.Limitarea indirectă a dezvoltării capacităților de producere a energiei electrice doar în cadrul fermelor

Unul dintre documentele obligatorii pentru scoaterea terenului din circuitul agricol în cazul capacităților de producere de energie din surse regenerabile este „proiectul tehnic privind amplasarea în cadrul fermelor a obiectivelor specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile, utilizate exclusiv în scopul asigurării energiei pentru consumul propriu al exploatației”.

Acest document presupune că obiectivele de producere a energiei electrice pot fi edificate numai în cadrul fermelor și numai pentru asigurarea consumului propriu de energie al acestora. Aceasta este, evident, o limitare care nu mai există în Legea Fondului Funciar (în urma modificărilor recente) și care nu poate fi adoptată printr-un act normativ de nivel inferior Legii Fondului Funciar (cum este cazul Normelor).

În opinia noastră, această prevedere este rezultatul unei erori materiale și nu putem decât să sperăm că va fi corectată în scurt timp, înainte de a provoca (un alt) blocaj în procesul de dezvoltare.

3.Regimul neclar al terenului între momentul deciziei de scoatere din circuitul agricol și autorizația de construire

Terenul este scos din circuitul agricol prin decizia adoptată de directorul direcției pentru agricultură județeană. Totuși, conform Normelor, terenul poate fi înscris în Cartea Funciară cu categoria de folosință curți-construcții mai târziu în procesul de dezvoltare, după obținerea autorizației de construire.

Prin urmare, este neclar regimul juridic și fiscal al terenului în perioada dintre emiterea deciziei de scoatere a terenului din circuitul agricol și emiterea autorizației de construire.

4.Reguli neclare pentru reintroducerea terenului în circuitul agricol în cazul proiectelor eșuate

Normele prevăd că, în cazul în care lucrările de investiții nu sunt inițiate în termen de 5 ani de la decizia de scoatere a terenului din circuitul agricol, terenul este reintrodus în circuitul agricol „prin efectul legii”, în baza unei notificări transmise direcției agricole județene de către beneficiarul scoaterii din circuitul agricol.

Reintroducerea terenului în circuitul agricol „prin efectul legii” pare să implice că aceasta are loc automat la expirarea termenului de 5 ani, fără să fie nevoie de un act administrativ din partea autorităților. Cu toate acestea, un astfel de principiu pare să fie contrazis de faptul că o notificare ar trebui trimisă de către beneficiar. De asemenea, în cazul în care notificarea nu este trimisă imediat după expirarea termenului de 5 ani, nu este clar care va fi regimul juridic și fiscal al terenului în perioada dintre expirarea termenului de 5 ani și data notificării.

De asemenea, judecând după experiența „primului val de regenerabile” (la finalul căruia mulți proprietari  au rămas blocați cu terenuri intravilane și au fost nevoiți să urmeze proceduri judiciare/administrative îndelungate pentru a schimba destinația terenului), este foarte posibil ca beneficiarul scoaterii din circuitul agricol (care este societatea de proiect) să nu mai aibă nicio motivație să depună o asemenea notificare. Din această perspectivă, ni se pare mai rezonabil ca și proprietarului terenului să i se permită să depună o astfel de notificare în cazul în care contractele de superficie vor fi încetat.

5.Normele nu se aplică pentru pășuni

Normele nu stabilesc regulile aplicabile pășunilor. Motivul pentru aceasta este că Normele modifică doar actul normativ general aplicabil scoaterii terenurilor din circuitul agricol. Totuși, scoaterea din circuitul agricol a pășunilor face obiectul unui act normativ special, dedicat doar pășunilor, care nu a fost modificat prin Norme.

Rămâne, așadar, de văzut dacă vor fi replicate pentru pășuni regulile stabilite de Norme privind suprafața de teren care trebuie scoasă din circuitul agricol în cazul utilizării duale a terenului. Aceste reguli vor influența decisiv fezabilitatea dezvoltării de proiecte regenerabile pe pășuni.

Publicat de

Redacția

Echipa InvesTenergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *