Sistemul centralizat de termoficare este cea mai bună soluție privind furnizarea apei calde și a încălzirii pentru aglomerările urbane, a fost concluzia dezbaterilor Conferinței Naționale „Termoficarea la răscruce de drumuri. Soluții pentru salvarea sistemelor centralizate din România”, organizată de ARPEE și ACUE. În cadrul conferinței au fost prezentate 3 modele de succes, unde rezultatele arată că sistemul centralizat de termoficare rămâne cea mai eficientă soluție pentru asigurarea agentului termic: Iași, Oradea și Chișinău.
Soluția optimă pentru revitalizarea Sistemului de Alimentare Centralizat cu Energie Termică (SACET) este dat de o sumă de factori, responsabilitatea principal revenind autorităților publice locale și centrale, au susținut, la unison, participanții la dezbateri. Astfel, autoritățile locale trebuie să-și asume obligațiile stipulate de lege privind susținerea SACET, în timp ce autoritățile centrale trebuie să pună la dispoziție cadrul legal care să favorizeze investițiile pe termen mediu și lung. Triunghiul responsabilității este completat de operatorii SACET, care trebuie să-și redefinească atitudinea față de clienți și să le ofere acestora atât servicii de calitate, cât și informații transparente asupra costurilor finale.
Organizatorii – ARPEE și ACUE au prezentat situația reală care se găsește sistemul de termoficare centralizat din România. „Acest serviciu este unul de utilitate publică de impact maxim asupra populației, care așteaptă de la noi soluții reale”, a declarat Doru Ciocan, președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC). „Încălzirea locală este o decizie locală: primarul și consiliul local trebuie să-și asume soluția de încălzire, pentru că acesta este serviciul care contribuie cel mai mult la (in)satisfacția cetățenilor. Poți accepta să stai 2-3 zile fără curent, dar nu poți sta 2-3 nopți de iarnă fără căldură”, a completat Emil Calotă, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). „Sper să facem schimb de informații utile și să oferim exemple de succes pentru ca termoenergetica românească să devină mai eficientă în viitor”, a menționat Gérard Verdebout, Președintele Asociației Române pentru Promovarea Eficienței Energetice (ARPEE). „Avem nevoie de o implicare mai puternică atât a legiuitorului și autorităților centrale, cât și a operatorilor și a asociațiilor de profil, pentru a găsi soluția potrivită”, a cerut Frank Hajdinjak, președinte al Federației Patronale a Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).
Finanțare: 1,8 miliarde euro în 6 ani
„Pe Programul de finanțare 2014 – 2020 avem 1,8 miliarde de euro, din care 444 milioane euro sunt pentru clădiri rezidențiale, 390 milioane euro pentru clădirile publice și 40 milioane euro pentru iluminatul public. Autoritățile locale sunt pregătite, am lansat deja unele ghiduri de finanțare, iar în noiembrie și decembrie se vor putea depune proiecte”, a anunțat Sirma Caraman, Secretar de Stat Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Cum depășim criza sistemului de termoficare? Exemple de bune practici: Oradea, Iași, Chișinău
Municipiul Oradea primește apă caldă și căldură de la Termoficare S.A. Oradea, societate înființată în anul 2013. Preluând centrala pusă în funcțiune din 1966 și având peste 70% din rețelele primare îmbătrânite, operatorul a beneficiat de una din cele mai mari investiții în termoficare din România: 104 milioane euro, din care 88 de milioane au reprezentat fonduri europene. Prin reabilitarea rețelelor și cazanelor, modernizarea și automatizarea punctelor termice, implementarea sistemului informatic de citire a contoarelor, comunicarea intensă cu clienții, operatorul de termoficare din Oradea a oprit debranșările și a început să aducă clienți noi în sistem, de la apartamente la hale industriale, școli, spitale etc.
Eduard Florea, City Manager la Primăria Municipiului Oradea, a explicat la conferință cum a reușit orașul să repună pe picioare sistemul centralizat de termoficare: „Am accesat fonduri europene pentru refacerea rețelelor și reabilitatea centralei. 70% din populație este alimentată de SACET, iar acum avem o nouă turbină pe gaz și oferim un serviciu de calitate. Cea mai importantă lecție pentru noi: sprijinul reciproc între primărie, operator și populație”. „Am făcut cele mai mari investiții din România în sistemul de termoficare, din toate sursele posibile: fonduri europene, bugetul național sau local. Am construit cea mai modernă sursă de producere a energiei termice, dar avem în continuare probleme cu pierderile din rețele. Ne vom concentra investițiile pentru reabilitarea acestor rețele”, a completat Dan Crețu, director comercial Termoficare Oradea.
În vara anului 2011, Iașul era într-o situație critică: fostul CET S.A. a intrat în colaps financiar, combustibilul lipsea din depozite, iar furnizarea energia termică a fost oprită. Un oraș cu peste 300.000 locuitori era lăsat fără apă caldă și se preconiza o iarnă fără căldură. Soluția: organizarea unei proceduri de urgență, prin care a fost ales un prestator de servicii care să ajute la depășirea momentului critic (iarna 2011 – 2012), apoi lansarea licitației internaționale pentru delegarea serviciului de termoficare. Astăzi, Municipiul Iași are semnat un contract pe 20 de ani cu operatorul Veolia Energie Iași, Primăria fiind în continuare proprietarul sistemului de termoficare, iar operatorul acționând pe baza unui contract de performanță. Investițiile cu fonduri europene au dus la creșterea gradului de eficiență în operarea SACET: centralele de producție au fost modernizate și conformate la noile norme de mediu, iar porțiuni din conductele principale din rețeaua primară au fost reabilitate. Pentru următorul cadru financiar, sunt depuse proiecte de finanțare europeană în valoare de aproape 50 milioane euro, care vizează înlocuirea a cca 150 km de conducte primare și secundare.
„Falimentul CET la Iași ne-a lăsat în brațe o problemă fierbinte. A fost punctul de pornire pe un drum care a salvat termoficarea la Iași. Am făcut licitație internațională, iar în 2012 am semnat contractul de delegare a activității, iar imaginea termoficării s-a schimbat în bine. Populația a început să înțeleagă că termoficarea este soluția firească în orașele mari. Într-un viitor apropiat, vom scădea și tariful la gigacalorie, pentru toate tipurile de clienți”, a explicat Mihai Chirica, primarul Municipiului Iași.
În premieră pentru România, Veolia Energie Iași a derulat o campanie susținută privind repartizarea corectă a costurilor cu încălzirea, iar mii de familii din Iași și-au primit înapoi banii plătiți în plus pe lista asociației de proprietari sau locatari. În aceste condiții, termoficarea din Iași a redevenit atractivă atât pentru clienții persoane fizice, cât și pentru marii agenți economici, spitale, centre comerciale, biserici, școli, instituții de cultură etc, care au revenit în sistem. În ultimii 3 ani, Veolia a racordat la Iași zeci de clădiri mari, echivalentul de consum a 100 de blocuri cu 4 etaje. Un alt proiect pilot, derulat cu succes la Iași, este cel privind contorizarea individuală cu distribuția pe orizontală în blocurile de locuit. Conductele vechi se înlocuiesc cu unele noi, „pe orizontală”, iar fiecare apartament este contorizat individual, proprietarii având deplinul control asupra temperaturii ambientale.
Al treilea exemplu de succes vine de la Chișinău. Echipa din capitala Republicii Moldova a preluat expertiza trecutului, dar a lansat un program de restructurare și modernizare a sistemului de termoficare. „Situația la Chișinău a fost foarte grea, consumatorii nici nu vroiau să audă de noi, administrația publică de-abia acum a început să recunoască greșelile trecutului și sperăm să lucreze cu noi pentru dezvoltarea sistemului centralizat de încălzire”, a spus Veaceslav Eni, director general Termoelectrica S.A. Chișinău.
Ce schimbări trebuie făcute pentru salvarea sistemelor centralizate de termoficare? Ce spun specialiștii…
„După mai mult de 15 ani de activitate în acest domeniu, am senzația că nu am progresat foarte mult. În ultimii 4-5 ani, piața din România s-a schimbat, prețul gazului a crescut, puterea de cumpărare a scăzut, iar efectele au apărut. Principiul ‚o cladire = un singur sistem de încălzire’ nu este respectat”, a atras atenția Frédéric Faroche, director general Veolia Energie România.
În schimb, ambiguitatea legislativă nu ajută la clarificarea situației în ceea ce privește viitorul SACET.„Asociațiile producătorilor și distribuitorilor de energie termică și asociațiile profesionale din domeniul termoficării centralizate au lucrat și încă mai lucrează un proiect de lege privind alimentarea cu energie termică în sistem centralizat. Am fost consultați și am acordat sprijinul nostru, acum mingea este la cei care au făcut legea”, a spus Doru Ciocan, Președintele ANRSC.
Emil Calotă, vicepreședintele ANRE, a cerut Guvernului să susțină contorizarea individuală, luând ca exemplu Iașul: „Municipiul Iași este un exemplu elocvent: cetățeanul nu va veni către sistemul centralizat dacă operatorul nu oferă transparență și informații clare referitoare la costuri. Guvernul României ar trebui să susțină contorizarea individuală, pentru că ar putea fi cea mai importantă componentă din programul de reabilitare a blocurilor”.
„Sistemul, așa cum funcționează acum, nu se poate autosusține. Toată Europa implementează sistemul centralizat, doar la noi lucrurile sunt diferite: s-a pierdut eficiența prin acordări de ajutoare sau subvenții care nu ajută în mod real. Pe termen mediu și lung trebuie să ne uităm către acele instrumente care să stimuleze investițiile care să apară. Sistemul are nevoie de o lege și de o strategie clară”, a spus Corina Popescu, Secretar de Stat la Ministerul Energiei.
În schimb, Silvia Vlăsceanu, Director Executiv ACUE, s-a arătat rezervată vizavi de ideea ca o nouă lege să reprezintă salvarea SACET: „Nu știu dacă o nouă lege salvează sistemul, ci toate schimbările sunt la mâna noastră, a celor din acest domeniu. Ca reprezentant al ACUE, ne dorim predictibilitate, care să fie respectată indiferent cui i se adresează.”
Ultimul cuvânt l-a avut reprezentantul clientului final, cetățeanul care plătește factura la apă caldă și căldură. Mihai Mereuță, Președinte Liga Asociațiilor de Proprietari Habitat, s-a arătat nemulțumit de implicarea autorităților locale în asumarea reală a responsabilității privind gestionarea SACET, apreciind în schimb exemplele din cele 3 orașe prezentate la conferință: „Reprezentanții din Iași, Chișinău sau Oradea sunt singurii care au înțeles importanța consumatorului și s-au raportat la acesta. În rest, avem impresia că toată lumea se ocupă de SACET, dar nu se rezolvă mai nimic.”
