Reforma companiilor de stat include sectorul energetic, acesta fiind plasat în centrul transformărilor/recomandărilor propuse de AMEPIP. Potrivit raportului trimestrial aferent primului trimestru din 2026, una dintre principalele direcții vizează restructurarea profundă a sistemului de termoficare din Capitală prin crearea unui hub energetic urban integrat.
Conform documentului, „constituirea Bucharest Energy Hub (forma juridică rămâne de stabilit după analiza detaliată), ancorată pe ELCEN S.A., reprezintă o reformă instituțională a sectorului energetic urban. Hub-ul va intergra ELCEN (producție) cu Termoenergetica (distribuție, partener municipal). Inițiativa este inspirată din modele europene consacrate, precum Wien Energie / Wiener Stadtwerke și Stadtwerke München.
Raportul evidențiază și problemele structurale care justifică această reformă: „guvernanța fragmentată și lipsa de coordonare a deciziilor de acționar (ELCEN în subordinea Ministerului Energiei vs. Termoenergetica în subordinea PMB) generează acumulare continuă de datorii intercompanii”, situație care fragilizează financiar producătorul de energie termică și pune presiune pe întreg lanțul de valoare. În acest context, AMEPIP propune integrarea producției și distribuției de energie termică, alături de crearea unor vehicule dedicate investițiilor, cu un necesar estimat între 15 și 18 miliarde lei până în 2035. Implementarea ar urma să se realizeze etapizat, printr-un acord strategic între Ministerul Energiei și Primăria Capitalei, urmat de măsuri guvernamentale privind structura juridică și transferul participațiilor, numirea unei conduceri provizorii și operaționalizarea completă până la finalul anului 2026.
Pe lângă acest proiect, raportul include și recomandări punctuale pentru alte companii din portofoliul Ministerului Energiei: consolidarea rolului Oil Terminal S.A. în arhitectura energetică națională, întărirea instituțională a CNCIR S.A. (inclusiv posibilă listare) și opțiuni de reorganizare pentru Electrocentrale Grup, inclusiv absorbția în ELCEN sau valorificarea activelor.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a subliniat, în cadrul conferinței de presă organizate de AMEPIP la Palatul Victoria, că miza reformei este transformarea companiilor de stat în motoare de bunăstare, nu în surse de pierderi bugetare.
La rândul său, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pâslaru, a accentuat necesitatea unei schimbări de paradigmă în guvernanță: „Am tolerat ambiguitate, am confundat administrarea cu proprietatea și am acceptat ca statul să rămână un gestionar ezitant și incoerent. Reforma companiilor de stat nu este o temă tehnică rezervată doar specialiștilor. Este unul dintre marile examene de maturitate al statului român.”
Președintele AMEPIP, Anișoara Ulcelușe, a vorbit despre presiunile existente asupra instituției, reafirmând însă angajamentul pentru independență: „Suntem independenți, vrem să fim independenți, vrem să ne facem datoria.”
Vicepreședintele AMEPIP, Bogdan Stănescu, a atras atenția asupra aplicării neunitare a legislației privind guvernanța corporativă: „Ordonanța 109/2011 nu este facultativă, este obligatorie. […] Nu este admisibil să vorbim de provizorate de 16 ani la companii de stat.”
Oana Petrescu, Vicepreședinte AMEPIP, a insistat pentru profesionalizarea managementului companiilor de stat și pentru asigurarea unei guvernanțe coerente și transparente.
AMEPIP propune modificarea OUG 109/2011, parte esențială a reformei
Pentru a susține aceste transformări, AMEPIP a propus, în martie 2026, o serie de modificări ale OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, transmise către Secretariatul General al Guvernului și aflate în proces de validare tehnică cu Comisia Europeană.
Principalele direcții vizează:
- extinderea sferei de aplicare, prin includerea explicită a entităților controlate direct sau indirect de stat sau de autoritățile locale;
- consolidarea rolului AMEPIP, inclusiv prin întărirea atribuțiilor de monitorizare și sancționare;
- reducerea interimatului, prin introducerea unor termene stricte și mecanisme adaptate inclusiv pentru întreprinderile mici;
- eliminarea necorelărilor legislative cu alte acte normative relevante, precum Codul administrativ sau legislația insolvenței.
.jpg)
